Un fost bancher, Christian Konrad, a fost numit de autorităţile austriece în funcţia de „coordonator pentru imigraţie”, într-un efort al administraţiei de a gestiona un flux uriaș de imigranţi din Ungaria și Italia.

Anunţul, făcut de ministrul apărării de la Viena, a dezvăluit de asemenea că armata austriacă va detașa peste 500 de militari pentru a ajuta autorităţile să administreze criza migranţilor. „Vom pune la dispoziţie atâţia militari de câţi va fi nevoie”, a declarat Gerald Klug înaintea unei reuniuni ministeriale vizând dezbaterea unor măsuri pentru gestionarea străinilor care cer azil sau doresc să emigreze în Austria.

Decizia a venit în contextul supraaglomerării centrului de primire de la Traiskirchen (la sud de Viena), unde sute de oameni dorm sub cerul liber, din lipsă de alt adăpost. Militarii detașaţi ar urma să escorteze persoane și echipamente, să construiască adăposturi și să organizeze aprovizionări cu hrană.

Austria se află sub o presiune uriașă după ce numărul solicitărilor de azi în această ţară a crescut, doar în ultimele luni, cu echivalentul numărului total de cereri din anul trecut: 28.000, potrivit Agerpres.

Reacţii dezamăgitoare

Uniunea Europeană a dezamăgit comunitatea internaţională cu răspunsul oferit în criza imigranţilor. Însă decizii recente documentează tentative de a adapta măsurile la contextul actual.

De exemplu, Comisia Europeană a anunţat, prin vocea Natashei Bertaud, purtător de cuvânt pe probleme de migraţie, că „suntem pregătiţi să creăm un «hot spot» în Ungaria, deoarece această ţară are nevoie de sprijin”. Aceasta, în condiţiile în care numărul imigranţilor care au intrat în Ungaria pe la frontiera sârbă a ajuns luni la 2.000, în total estimându-se un număr de 7.000 de refugiaţi ieșiţi din Grecia. CE a declarat că Ungaria trebuie să se ocupe de solicitările de azi fiindcă trimiterea refugiaţilor înapoi în Grecia ar fi interzisă printr-o decizie a Curţii de Justiţie a UE din decembrie 2011, din cauza „riscurilor de tratamente inumane sau degradante”.

Germania, pe de altă parte, este pe cale să suspende o decizie internaţională, evaluând posibilitatea de a nu-i mai trimite pe solicitanţii de azil sirieni înapoi în ţara prin care au intrat în UE. S-ar suspenda astfel aplicarea Regulamentului Dublin, care prevedea o astfel de expulzare, notează Agerpres.

„Salutăm acest act de solidaritate europeană. Pentru Comisie, aceasta constituie o recunoaștere a faptului că statele membre situate la frontierele externe nu pot fi lăsate singure să se ocupe de numărul mare de solicitanţi de azil care încearcă să se refugieze în Europa”, a precizat, de la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Natasha Bertaud. „Este singurul caz de acest fel de care avem cunoștinţă printre statele membre”, a adăugat ea.

Europa, „într-o situaţie nedemnă”

Totuși aceasta este încă departe de a se constitui într-o soluţie. „Europa este într-o situaţie nedemnă de ea, trebuie pur și simplu s-o spunem”, a declarat Merkel, în cadrul unei apariţii publice în Duisburg, oraș industrial și minier din regiunea Ruhr, unde trăiește o importantă comunitate de imigranţi. „Cei care au drept de azil, de exemplu sirienii, trebuie repartizaţi în mod echitabil în Europa”, a subliniat cancelarul german.

Însă în timp ce statele UE nu își respectă angajamentul de a primi 60.000 de solicitanţi de azil, din cauza unor dezacorduri cu privire la cine și câţi imigranţi să primească, zeci de mii de oameni își duc zilele în condiţii dure, departe de locul pe care cândva îl numeau acasă. Mai îngrijorător este că problema va persista și – spune Vincent Cochotel, directorul Biroului UNHCR Europa, Agenţia ONU pentru Refugiaţi – toată Europa va fi afectată.