Ultimul câmp petrolifer controlat de guvernul sirian a fost cucerit de luptători din cadrul grupării Stat Islamic, a anunţat un ONG care monitorizează conflictul.

Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, care nu a precizat și momentul cuceririi, membrii grupării extremiste Stat Islamic au preluat controlul exploataţiei de la Jazal, care era închisă.

Armata siriană a confirmat un atac în regiune, menţionând însă respingerea lui, fără să facă nicio referire la câmpul petrolifer Jazal și fără să facă vreo estimare privind proporţia infrastructurii energetice a ţării aflate în controlul extremiștilor. Autorităţile au anunţat că au ucis 25 de luptători, dintre care niciunul nu era sirian. Însă Observatorul, care monitorizează evoluţia violenţelor în regiune prin intermediul unei reţele locale de surse, a declarat că „regimul a pierdut ultimul câmp petrolifer din Siria”.

Ultimul câmp controlat de guvernul sirian

Câmpul, care este de dimensiuni medii, se află în nord-vestul orașului antic Palmira, în apropiere de principalele zăcăminte de gaze naturale din Siria și de mai multe instalaţii de extracţie în valoare de milioane de dolari, notează Reuters.

Victoria jihadiștilor este, aparent cel puţin, îngrijorătoare, fiindcă sugerează un control crescând al islamiștilor în regiune. Privită însă în contextul sforţărilor islamiștilor pentru a găsi noi surse de finanţare pentru realizarea utopiei califatului, tabloul capătă și nuanţe semnificativ diferite.

De ce le trebuie islamiștilor petrol? Pentru că, așa cum remarca analistul Noah Feldman, nici măcar în Orientul Mijlociu religia și frica, de unele singure, nu sunt suficiente pentru a obţine legitimitatea statutului de ţară.

În perspectiva că va continua să cucerească teritorii pentru califatul pe care dorește să îl consolideze, gruparea militantă sunnită va avea nevoie, ca orice guvern, de mijloace prin care să poată satisface o formă, măcar incipientă, de contract social. Însă orice guvernare are nevoie de finanţe. Gruparea Stat Islamic a furat sute de milioane din băncile mai multor orașe irakiene, notează aceeași sursă. Însă banii peșin nu durează la nesfârșit și nici chiar obiectele antice pe care islamiștii le vând pe piaţa neagră nu vor putea fi o sursă constantă de venituri pentru ei. Într-un timp mai apropiat sau mai îndepărtat, gruparea va trebui să recurgă la aceleași surse de venit pe care s-au bazat și alte state arabe: impozite și petrol.

Statul Islamic deja colectează taxe de la comercianţi și de la unele categorii de civili (de exemplu pe localnicii nemusulmani îi obligă la plata unei taxe de siguranţă, în lipsa căreia îi persecută). Însă economia locală a regiunilor controlate de grupare este la pământ, în urma devastării prin care SI și-a instaurat puterea. Prin urmare, o sursă mai sigură pentru un venit mai consistent rămâne petrolul. Tocmai de aceea gruparea extremistă face eforturi considerabile pentru a-și asigura accesul la petrol.

O victorie amară pentru SI

Cucerirea exploataţiei de la Jazal este și nu este o victorie pentru Statul Islamic, din două motive: în primul rând, odată cu dobândirea controlului, SI trebuie să gestioneze o întreagă infrastructură petrolieră, care să îi asigure accesul la resursa cucerită. Apoi, în al doilea rând, petrolul brut este mai puţin căutat pe piaţă decât petrolul rafinat. Prin urmare, cucerirea unui câmp bogat în petrol este doar o jumătate din drumul pe care extremiștii încă îl mai au de parcurs pentru a-și securiza, așa cum speră, sursele de finanţare.

În iunie 2014, imediat după intrarea Statului Islamic în Mosul, mai multe fișiere „furate” de la un curier care lucra pentru gruparea extremistă au conturat un buget de 875 de milioane de dolari în contul SI, câștigat în cea mai mare parte prin jefuirea orașului și a băncii lui centrale.

Cu exact un an în urmă, în septembrie 2014, SI controla nu mai puţin de 11 câmpuri petrolifere în Irak și în Siria, apropiindu-se de independenţa pe care i-ar asigura-o un aparat financiar propriu. Cu toate acestea, încă este greu de estimat cât de aproape sunt extremiștii de acest deziderat. Unii vehiculează venituri pentru SI de 3 milioane de dolari zilnic, însă sumele nu pot fi verificate. În plus, faptul că extremiștii vând acest petrol pe piaţa neagră îi obligă să practice preţuri de traficanţi, adică sub valoarea de piaţă. Ceea ce rămâne un semnal de alarmă este faptul că gruparea pare că se îndepărtează de o politică financiară bazată pe donaţii și ultimul lucru de care are nevoie Orientul Mijlociu este de o grupare teroristă prosperă economic.

DISTRIBUIE: