Alertă de grad înalt: Trebuie să ne pregătim de război?

2483

De ceva timp, omenirea trăiește intens sub spectrul unui război rece readus la viaţă și care este pe cale de a se înfierbânta. Pe acest fond, este destul de simplu de aruncat în arena publică teorii în baza cărora se pot contura strategii și mize politice. Iar atunci când este vorba de Rusia și SUA, spectacolul supoziţiilor ia proporţii.

NATO și Rusia se vor confrunta. Va fi război, iar momentul nu este foarte departe. Este o știre care are darul să îngrijoreze, cel puţin dacă e să credem această previziune a unui fost general englez și comandant adjunct al NATO. Alexander Richard Shirreff este mai mult decât convins că Rusia va încerca și va reuși să cucerească mai mult teritoriu în Ucraina de Est, dar va invada și statele din zona baltică. Asta va duce mai mult ca sigur la un război. Aceste previziuni ale fostului comandant au fost incluse în cartea 2017: War with Russia (2017: Război cu Rusia), volum în care argumentează că evenimentele care au debutat în Crimeea au reîncălzit Războiul Rece și au pus bazele unui conflict care va debuta chiar anul viitor, relatează The Guardian.

Strategii cu iz sovietic

Teoria lui Shirreff pare destul de fantezistă. Ne putem întreba, pe bună dreptate, cine va risca să declanșeze un conflict pe care apoi să nu îl mai poată controla. Aceasta a fost și obiecţia jurnaliștilor britanici, care au spus că Ţările Baltice, spre deosebire de Ucraina, fac parte din NATO și că un atac asupra unei ţări din această zonă ar atrage, inevitabil, un răspuns din partea NATO. Shirreff are însă replică la această provocare, susţinând că se bazează pe experienţa acumulată în cadrul NATO în ceea ce privește scenariile de simulare a potenţialelor conflicte. În consecinţă, Putin ar putea invada statele baltice și pe urmă să ameninţe NATO că va folosi arme nucleare dacă intenţionează să intervină. Mai mult, fostul oficial NATO este cât se poate de convins că istoria este plină de lideri care au luat decizii iraţionale. Deci, de ce ne-am aștepta ca lucrurile să stea acum altfel? De aceea, Shirreff dă aproape ca sigur începutul acestui conflict. „Sunt convins că Putin vrea să vadă în Rusia o mare putere, din nou. Sunt convins că va folosi orice ocazie pentru a realiza acest lucru”, menţionează Shirreff. Singurul obstacol care l-ar tempera pe liderul de la Kremlin ar fi dacă NATO ar începe să plaseze forţe militare în zona baltică.

Alexander Shirreff nu este singurul care și-a exprimat convingerea că Rusia și Occidentul ar putea intra într-o confruntare deschisă. Temerile s-au intensificat mai ales odată cu atacurile pe care armata rusă le-a efectuat pe teritoriul sirian, atacând forţele adversare lui Assad și aliate americanilor. Un alt fost oficial NATO s-a pronunţat în aceeași direcţie ca Shirreff.  Amiralul american James Stavridis, fost comandant suprem al NATO, a precizat că, sub conducerea lui Putin, Rusia s-a plasat pe o traiectorie periculoasă. „Dacă va fi lăsată să continue pe acest drum, s-ar putea ajunge la un conflict cu NATO. Acest lucru înseamnă un război care s-ar putea transforma foarte rapid într-unul nuclear”, a avertizat James Stravridis, potrivit The Guardian. Invocarea pericolului nuclear ar trebui să îngrijoreze. „De peste două sute de ani, Rusia, în versiunile ei ţaristă, sovietică sau capitalist-autoritaristă, persistă în greşeala de a se vrea temută”, comentează un jurnalist român. Spaima poate fi ușor convertită într-o fobie. Poate că tocmai acesta este sensul tuturor strategiilor rusești. Alţii însă nu se lasă cuprinși de fricile generate de predicţiile foștilor oficiali NATO.

Fisuri în Occident

De pildă, expertul în securitate Hari Bucur Marcu a declarat că declaraţia lui Shirreff a fost făcută de acesta pentru a-și vinde cartea. Mai degrabă, mesajul real al fostului comandant NATO ar trebui citit ca fiind direcţionat spre Marea Britanie, care constituie unul dintre punctele nevralgice ale apărării europene, în condiţiile în care a redus cheltuielile militare, fapt de care Rusia ar putea profita. „Cu această declaraţie şi-a vândut cartea lansată azi, dar el nu se referă la Rusia. Rusia e pretextul pentru ce are de spus. El susţine că Marea Britanie, ca principală componentă europeană a puterii militare a NATO, a cheltuit foarte puţin pentru modernizarea trupelor sale, pentru a avea o bună apărare. Rusia va profita de această slăbiciune, va contracara și își va atinge unele obiective”, a spus Hari Bucur Marcu.

Într-adevăr, Shirreff a introdus această observaţie în cartea sa, menţionând că „Marea Britanie este acum prea puţin diferită faţă de orice altă democraţie socială europeană semipacifistă, mai interesată de protejarea bunăstării și a profiturilor decât de menţinerea unei apărări adecvate”. Nu este pentru prima oară când problema cheltuielilor militare a ţărilor membre NATO este adusă în dezbatere publică. Donald Trump chiar a avut replici acide pe această temă, lăsând de înţeles că americanii s-au cam săturat să îi apere pe alţii cu banii lor. „Înşală Statele Unite şi vă înşală pe voi, cetăţenii. Nu-mi pasă, nu mai vreau să fac așa ceva! Ori plătesc, inclusiv pentru lipsurile din trecut, ori trebuie să plece. Şi, dacă aceasta destramă NATO, aşa să fie!” era una dintre declaraţiile spinoase ale prezidenţiabilului american care a stârnit valuri în presa internaţională.

În 2011, când era în discuţie aprinsă scutul de la Deveselu, Rusia a apelat la obișnuitul ton ameninţător. Președintele Rusiei de atunci, Medvedev, a criticat în termeni duri proiectul scutului american antirachetă, spunând că „Federaţia Rusă va desfăşura un sistem modern de arme ofensive în vestul şi sudul ţării, capabil să distrugă orice componentă a sistemului defensiv american în Europa”. Recent, aceleași replici au venit dinspre Moscova, care a anunţat că „intenţionează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securităţii”, vizând ca o ameninţare scutul din România. În timp ce oficialii americani şi cei ai NATO tăiau panglici la Deveselu, un analist rus declara că ţări precum România, care găzduiesc sistemul antirachetă american, ar putea deveni singurele victime, în timp ce Statele Unite s-ar reconcilia apoi cu Rusia „pe ruinele fumegânde ale elementelor est-europene din scutul antirachetă”. Partea bună a acestui „joc de scenă” este că se rezumă deocamdată doar la un gen de campanie pentru presă și pentru proprii cetăţeni. Partea rea este că ar putea să se transforme în ceva mai mult de atât. Faptul că Putin folosește o retorică periculoasă pentru a-și speria adversarii este un fapt cunoscut. Problema principală este să nu înceapă să creadă cu prea mare convingere în ceea ce spune. Atunci Shirreff s-ar putea să aibă dreptate.

DISTRIBUIE: