Victoria lui Trump, explicată prin statistici

543

Noaptea americană a trecut, iar analiștii încearcă să înţeleagă ceea ce presa a denumit o Trump-apocalipsă.

The New York Times dezvăluie statistici interesante cu referire la alegerile din SUA, care indică principalele categorii sociale care s-au regăsit în mesajele sale. Pe scurt, pentru Donald Trump au votat 42% dintre femei, 53% bărbaţi, 58% albi, 8% afroamericani, 29% hispanici, 29% asiatici, iar pentru Hillary Clinton: 54% femei, 41% bărbaţi, 37% albi, 88% afroamericani, 65% hispanici, 65% asiatici. De asemenea, 78% de persoane din comunitatea LGBT au votat-o pe Hillary Clinton.

O analiză făcută de Mehlman Castagnetti extinde imaginea de ansamblu, în baza unor infografice care explică în detaliu factorii care l-au ajutat pe Trump să se transforme dintr-un outsider în cel mai puternic om al planetei.

Astfel, americanii care l-au votat pe magnat au dorit în primul rând o schimbare. Experienţa politică a contat doar în proporţie de 21% din opţiunile de vot, comparativ cu cele 39% în privinţa „marii schimbări” pe care și-au dorit-o americanii ca o prioritate principală pentru președintele ales.

De asemenea, Trump a fost mai convingător în privinţa problemelor care au contat cu adevărat pentru votanţi. Astfel, 46% au votat convinși că Trump poate crea mai multe locuri de muncă (Hillary a obţinut doar 42%).

Chiar și în privinţa securităţii, tot Trump a avut câștig de cauză, alegătorii fiind convinși în proporţie de 46% (faţă de 42%, Clinton) că Trump poate crește gradul de securitate în faţa terorismului. De asemenea, costurile campaniei lui Trump au fost net inferioare faţă de tabăra adversă. Pentru opinia publică, aceasta a contat mult.

Votanţii albi catolici au votat cu 23% mai mult pentru Trump. Cifra pare interesantă, în contextul în care vine în urma tensiunii dintre magnatul american și papa Francisc. Cel din urmă a lăsat de înţeles că Trump nu este creștin atâta timp cât se pronunţă cu vehemenţă împotriva imigraţiei. Catolicii americani nu par să fi fost impresionaţi prea mult de logica papei.

Un alt factor care a cântărit în favoarea lui Trump este ostilitatea de care a „beneficiat” din partea mass-mediei. Conform infograficului Gallup (care suprinde date începând cu 1997), republicanii nu au avut în ultimele două decenii o susţinere consistentă din partea presei, în contrast cu democraţii. Cea mai intensă opoziţie a fost exercitată în actuala campanie electorală.

Cei care au rezonat mai mult cu aceste aspecte au provenit din anumite segmente sociale pe care analiștii nu au ratat ocazia să le menţioneze. Trump a câștigat preponderent în rândul celor care nu au absolvit mai mult decât liceul (52%). La capitolul vârstă, Trump a pierdut la categoria tinerilor, însă a câștigat în rândul celor cu vârste intre 45-64 de ani sau peste 65 de ani (53 la sută în ambele cazuri).În privinţa educaţiei, situaţia este în defavoarea lui Trump, 58% dintre cei cu studii superioare votând în favoarea lui Clinton.

În plus, 81% dintre evanghelicii albi i-au acordat votul. Asta pare să fie una dintre părţile ciudate ale susţinerii de care Trump s-a bucurat. Mai mult, 56 % dintre cei care frecventează biserica săptămânal au votat cu Trump, în schimb, 62% dintre cei care nu au nicio legătură cu mediul religios și-au direcţionat voturile spre Clinton. În privinţa orientărilor religioase , 60% dintre protestanţi și 52% dintre catolici l-au preferat pe Trump, în timp ce doar 24% dintre evrei și 26% dintre atei l-au votat. Așa cum era ușor de intuit, 78% dintre LGBT au preferat-o pe Clinton.

Pe de altă parte, Clinton a pierdut și din cauza faptului că, spre deosebire de alegerile din 2012, democraţii au primit cu 8% mai puţine voturi de la hispanici, 7% de la femeile nemăritate, 5% de la mileniali, 7% de la afro-americani. De asemenea, prea multe scandaluri au fost asociate cu numele lui Clinton și a echipei din spatele ei. În consecinţă, 61% dintre votanţi au spus că fosta prima Doamnă a SUA nu este „onestă și de încredere”.

Apoi, americanilor nu le place cel de „al treilea mandat”. După mandate prezidenţiale de 8 ani, de regulă, sunt în căutarea unei balanţe. Așa s-a întâmplat aproape după fiecare din ultimii președinţi. După Truman, Johnson, Clinton, Bush situaţia a fost similară. A venit rândul lui Obama să își vadă moștenirea politică compromisă.

Concluziile analiștilor sunt destul de clare, având în vedere „scurtcircuitul” declanșat de Trump. Mesajele populiste intră în normalitate, iar asta amplifică îngrijorările, având în vedere anul 2017, unul cu puternice valenţe electorale pentru Europa. Și mai provocator este faptul că mesajele transmise de presă aproape că nu mai contează. Se pare că lumea începe să funcţioneze după alte reguli decât cele cu care ne-am obișnuit.

DISTRIBUIE: