Anul 2016 se anunţă un an greu pentru Ben Carson, nu doar în perspectiva apropiatelor alegeri electorale, ci și cea a problemelor care se înteţesc în urma declaraţiilor sale. Aproape fiecare convingere pe care și-a expus-o public a generat reacţii în presă, iar în final se pare că fostul neurochirurg a început să scadă în sondaje. Cum se explică acest trend descendent?

În urmă cu o lună, Carson primea o „lovitură cruntă” din partea The Washington Post. Cotidianul american titra că Ben Carson nu crede în iad. Remarca venea în urma unui interviu pe care Carson l-a acordat acestui ziar și în care afirma că nu crede „că există un loc fizic unde oamenii merg și sunt chinuiţi”, dar a insistat pe ideea morţii văzută ca o stare de inconștienţă ce va fi întreruptă odată cu revenirea lui Christos (ceea ce, în limbaj teologic, corespunde Apocalipsei). Mai mult decât atât, și-a exprimat și punctul de vedere cu privire la una dintre opiniile teologice destul de răspândite în mediul american, transpusă chiar și în pelicule de film. Cea mai recentă ecranizare cu această tematică îl are ca protagonist pe actorul Nicolas Cage. Teoria „răpirii”[1], care îi încântă pe mulţi evanghelici, îl lasă rece pe Carson. „Nu văd nicio dovadă în sprijinul existenţei ei în Biblie”, a afirmat candidatul prezidenţial.

Pentru un necunoscător, aceste afirmaţii pot părea lipsite de semnificaţie, nu însă și pentru o bună parte din electoratul de sorginte evanghelică. Chiar în perioada în care făcea aceste declaraţii, Carson a început să scadă vertiginos în sondaje. După o creștere fulminantă până aproape de finalul anului trecut, Carson a căzut până pe locul al patrulea în sondaje, cu 9,5% susţinere republicană. Căderea este mare dacă se ţine cont că în octombrie anul trecut avea 29 de procente și se situa în faţa lui Donald Trump (vezi datele).

Carson explică

Cu câteva zile în urmă, într-un interviu acordat CNN, noul său șef de campanie[2] (generalul în retragere Robert F. Dees) a negat că remarcile lui Carson privind anumite aspecte din convingerile sale, cum ar fi cele legate de iad și de răpire, i-ar afecta acestuia campania electorală. Totuși, probabil într-o încercare de recâștigare a electoratului evanghelic, a sugerat că neurochirurgul este „un om care crede în doctrine mainstream (n.r. adică ceea ce este comun majorităţii creștine americane, precum acceptarea Bibliei, a lui Christos etc.)”. Prezent în aceeași emisiune, Carson a folosit prilejul pentru a clarifica ideile exprimate în cotidianul american, susţinând că i-au fost greșit interpretate afirmaţiile și că reprezintă un „gunoi total” modul în care opiniile sale teologice au fost portretizate de Washington Post. Crede în răpire, dar diferit de mulţi creștini, în sensul că evenimentul nu va avea un caracter secret, vizibilitatea fiind elementul său esenţial. Nici iadul nu l-a negat, ci doar că nu se așteaptă ca acolo să aibă loc chinuri veșnice. De asemenea, a precizat că nu crede că opiniile care derivă din apartenenţa sa religioasă ar avea vreo implicaţie în evoluţia sa în sondaje.

Un prezidenţiabil în corzile politice

Este destul de probabil ca Ben Carson să nege în mod intenţionat niște elemente care îl dezavantajează. De aici și încercarea sa de a minimaliza importanţa opiniilor sale religioase, acreditând ideea că prăbușirea în sondaje are altă origine. Carson consideră că a greșit nefiind suficient de agresiv faţă de campania negativă la adresa sa. Cel puţin în declaraţii, Carson nu pare să fie îngrijorat. „Este un maraton, nu e un sprint”, a afirmat el, citat de The Atlantic, adăugând: „Tot ce trebuie să fac este să spun adevărul și să vorbesc despre lucrurile care sunt importante pentru poporul american.”

Lucrurile nu sunt însă atât de simple cum pare să le sugereze neurochirurgul. Pentru o parte a electoratului american, politica externă este mult mai importantă decât punctele de vedere cu privire la iad și la răpire și se poate constata că declinul lui a început după atentatele de la Paris. Forţa lui Carson nu stă în politica externă, iar el conștientizează acest lucru, recunoscând că preţuiește experienţa în politica externă a lui Dees, fapt pentru care l-a și promovat în staff-ul său de campanie.Lipsa de expertiză în politica externă pare să îl coste pe Carson. Ar putea fi aceasta o explicaţie pentru reculul său, dar nu și singura. Și chestiunile religioase par să îl tragă în jos.

Îl dărâmă religia pe Carson?

O problemă mare pentru neurochirurg derivă din faptul că tabăra sa susţinătoare este formată din creștini practicanţi, interesaţi mai degrabă de alt gen de valori decât cele care ţin de rafinamentul politic. Pierderea acestui electorat i-ar fi fatală. Conform unui sondaj realizat de Fox News, Carson a pierdut mult din această tabără. La începutul lunii noiembrie, avea 33% dintre evanghelici de partea sa. Pe la jumătatea lunii, a ajuns la 18%. În momentul de faţă, mai are 13% susţinători. Insistenţa pe discursul religios era inevitabil să nu ducă la o scanare mai profundă a convingerilor sale spirituale.

„Decizia sa de a-și expune convingerile religioase în mass-media a deschis inutil ușa pentru unii creștini să spună: «Stai puţin. El nu crede ce cred eu.»” Această strategie l-ar putea oare costa întreaga cursă electorală? Deşi nu este singurul candidat care face referire la convingeri religioase, el a mers mai departe decât restul. Afirmarea unor puncte comune de credinţă se încadrează în limitele acceptabilităţii. Aventura dezbaterilor teologice evidenţiază, fără posibilitatea de control, tocmai acele domenii care le oferă alegătorilor șansa disocierii.

Se poate concluziona fără prea mare dificultate că nu este tocmai recomandabil să ai opinii prea diferite de ale celor care trebuie să voteze. Însă nu doar aceasta este problema lui Carson. Lipsa de experienţă în politica externă, împreună cu vederile sale nu întotdeauna populare îl împing acum într-o zonă pe care probabil nici nu a anticipat-o. La început, mulţi s-au raportat cu entuziasm la candidatura sa. Odată cu trecerea timpului, nu este exclus ca unii să fi realizat că, pentru a conduce cel mai puternic stat din lume, este nevoie de mai mult decât discurs religios. Dacă va reuși Carson să recupereze terenul și să convingă electoratul că tot ceea ce contează este „să spună adevărul” (după cum susţine) vom afla cât de curând.

 

[1] Idee răspândită în mediul evanghelic american, cum că cei credincioși vor fi răpiţi în secret înainte de revenirea lui Christos.

[2] Carson a făcut schimbări importante în echipa de campanie.