Neurochirurgul și candidatul prezidenţial Ben Carson a acuzat că musulmanii care aderă la legea islamică (Șaria) și în același timp spun că îmbrăţișează și valorile americane sunt „schizofrenici”. Nu este primul și probabil nici ultimul mesaj radical pe care Carson îl direcţionează împotriva musulmanilor și nu numai a lor.

Într-un interviu acordat recent, Carson a fost întrebat dacă consideră că musulmanii fideli Șariei pot avea un rol activ într-o societate democratică, guvernată de statul de drept. „Numai în cazul în care aceștia sunt schizofrenici”, a spus Carson. „Nu văd cum pot face așa ceva, pentru că ar avea două filosofii diferite, care se contrazic reciproc. Acest lucru ar fi foarte dificil.”

De fapt, problema lui Carson este mai amplă decât se vede la prima vedere. Pe fond, el se află într-un război declarat corectitudinii politice. A susţinut într-un interviu de la finalul anului trecut că „America merită să fie salvată, iar dacă aceasta presupune intrarea într-un război cu poliţia corectitudinii politice, atunci sunt gata pentru acest război.” Impresia sa este că acest concept al corectitudinii politice îi va lăsa pe americani vulnerabili în faţa ameninţărilor proferate de Statul Islamic. „Am fi atât de ocupaţi încercând să le protejăm drepturile, încât nu am mai fi atenţi la ale noastre”, a spus cu vehemenţă în ultimul său interviu. „Când eu spun lucruri de genul acesta, oamenii replică spunând: «Oh! Ești islamofob!»” „Nu, nu este islamofobie deloc”, susţine candidatul prezidenţial, convins că are dreptate în opiniile pe care le formulează. În acest sens, consideră că există o diferenţă între „musulmanii care acceptă America, constituţia noastră și căile noastre și cei care doresc să-și continue un mod diferit de a trăi. Și dacă nu vom fi suficient de sofisticaţi pentru a înţelege acest lucru, atunci noi vom pierde acest război.”

Schizofrenia, eticheta lui Carson

Ben Carson nu este la prima tentativă de utilizare a acestui termen desprins din arealul medicinei psihiatrice. A mai apelat la el pentru a-i descrie pe susţinătorii ideii de separare a bisericii de stat, pe considerentul că Dumnezeu este pretutindeni în politica americană. Din nou este invocată aceeași problemă agasantă pentru Carson: corectitudinea politică. „Noi nu putem abandona valorile și principiile noastre de dragul corectitudinii politice”, a spus referindu-se la cei care proclamă permanent ideea separării bisericii de stat.

„Fiecare monedă din buzunarul nostru, fiecare bancnotă din portofelul nostru transmite: In God We Trust (În Dumnezeu ne încredem)”, a afirmat Carson în timpul unui discurs în Iowa la începutul acestei luni. „Dacă se află în documentele noastre fondatoare, în angajamentul nostru, în tribunalele noastre și pe banii noștri, dar se presupune că nu ar trebui să vorbim despre acest lucru, atunci ce fel de lume este asta? În medicină, o numim schizofrenie.” Astfel, pe lângă musulmani, și-a făcut și alţi adversari. O face inconștient sau sunt calcule strategice?

Radicalismul lui Carson

În septembrie, Carson a spus că nu va sprijini niciodată un candidat musulman la funcţia de președinte. Iar în noiembrie, a solicitat anularea dreptului refugiaţilor din Orientul Mijlociu să intre în SUA. O parte interesantă a acestei atitudini constă în faptul că același gen de mesaje îl are și Donald Trump.

„Donald Trump îndeamnă la oprirea totală şi completă a intrării musulmanilor în Statele Unite, până când aleşii din ţara noastră înţeleg ce se întâmplă”, scria echipa sa de campanie. La un miting în Carolina de Sud, doar câteva ore mai târziu, Trump a repetat acest îndemn, fiind criticat cu vehemenţă chiar și în presa internaţională. Paradoxal, dar astfel şi-a consolidat statutul de favorit al republicanilor. Surprizele nu s-au oprit aici, fiindcă imediat după publicarea comunicatului rivalul republican al lui Trump, Ben Carson, i-a îndemnat pe toţi vizitatorii Statelor Unite „să se înregistreze şi să fie monitorizaţi” în timpul şederii.

Se pare că neurochirurgul rămâne consecvent în remarcile sale radicale, fie că este vorba de musulmani sau de probleme conexe religiei. Așa cum era de așteptat, discursurile de acest gen au atras imediat critici. De exemplu, editorii platformei patheos susţin că nu sunt obsedaţi de problema religioasă, după cum ar invoca Ben Carson (spunea despre acest gen de oameni că „au un atac de apoplexie dacă văd o cruce”), ci vor doar un guvern care să rămână neutru pe probleme religioase. „Iar atunci când demagogi creștini doresc să utilizeze guvernul ca o extensie a bisericii lor, avem tot dreptul de a reacţiona împotriva acţiunilor lor ilegale.” Mai mult, respectivii editori se declară chiar înspăimântaţi că un candidat prezidenţial, precum Carson, nu înţelege implicaţiile mesajelor sale. „Noi nu suferim de schizofrenie. Dar Carson suferă de amnezie”, conchid aceștia, semnalând astfel riscul repetării unor derapaje ale trecutului, atunci când politica și religia s-au întrepătruns generând numeroase atrocităţi.

La fel de critici au fost și unii lideri musulmani. Saba Ahmed, președinte al Coaliţiei Republicane Musulmane, a spus că observaţiile lui Carson au depășit limita și sunt extrem de ofensatoare. „Ca musulman, este ofensator să fiu acuzat de schizofrenie”, a spus Ahmed. „Sunt zeci de mii de musulmani în această ţară care iubesc valorile americane și religia lor, în același timp. Eu sunt unul dintre ei.”

Posibile explicaţii

De ce Carson își radicalizează discursul? Nu este greu de intuit. Se adresează unui electorat cu un anumit specific. De exemplu, 36% dintre americani au fost de acord cu Donald Trump atunci când a cerut ca musulmanii să nu mai fie primiţi în Statele Unite, conform unui sondaj de opinie. Surprinzător, dar pe măsură ce și-a radicalizat mesajele, popularitatea lui Trump a crescut cu 13% faţă de luna octombrie a anului trecut. Nu este exclus ca și Carson să fi înţeles că acesta este trendul. Astfel s-ar putea explica mesajele sale belicoase. Carson nu este doar în „război”, după cum declară el însuși, ci și în pierdere de formă. Doar 2% dintre votanţii din New Hampshire și-au îndreptat votul spre fostul neurochirurg.

În acest context, probabilitatea ca prezidenţiabilul american, asemenea lui Trump, să caute o carte câștigătoare este destul de mare. Își poate maximiza șansele apelând la tabăra profund conservatoare, una pentru care discursul politic împletit cu cel religios are o puternică miză. Altfel este greu de înţeles de ce își ostilizează în mod conștient o parte a opiniei publice. Aceasta spune însă multe și despre o anumită faţă a Americii, una pentru care, destul de probabil, o teocraţie mascată, de sorginte creșină, ar putea deveni o soluţie ideală. Este greu de crezut că Ben Carson este chiar un susţinător deschis al ideii de imixtiune a religiei în politică (dat fiind background-ul său religios). Mai degrabă, Carson apelează la limbajul pe care unii doresc să îl audă, chiar dacă pentru aceasta trebuie să arunce în joc termeni culeși din domeniul psihiatriei.

DISTRIBUIE: