O curte de apel din New York a decis ieri că programul NSA de colectare a metadatelor telefonice a depășit cadrul stabilit prin lege de congres. Documentul de 97 de pagini care justifică decizia instanţei spune că legile de care s-a folosit NSA pentru strângerea acestor informaţii „nu au fost niciodată interpretate pentru a autoriza ceva care se apropie de amploarea supravegherii generalizate luate în discuţie”.

Programul NSA vizează colectarea datelor despre, nu din cadrul, convorbirilor telefonice, precum numere de telefon, durata și localizarea apelurilor. Datele au fost stocate în cadrul activităţilor de combatere a terorismului, măsură contestată, printre alţii, de Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor (ACLU – American Civil Liberties Union), care a și depus plângere împotriva NSA după dezvăluirile făcute de Edward Snowden. ACLU consideră că acest program constituie o încălcare masivă a dreptului la viaţă privată, fără a favoriza vreo măsură de combatere a terorismului.

Curtea federală a hotărât că, într-adevăr, prin aprobarea programului NSA, guvernul a depășit cadrul controversatului Articol 215 al legii antiteroriste „Patriot Act”, adoptată după atacurile de la 11 septembrie 2001. „Este vorba de o decizie marcantă, una esenţială”, a apreciat profesorul Steve Vladeck, care predă dreptul la Facultatea de Drept Washington, din cadrul American University.

Însă, în ciuda acestui fapt, instanţa nu a emis un ordin pentru oprirea programului, lăsând practic decizia în seama congresului, care urmează să dezbată o modificare a legii „Patriot Act” după 1 iunie, când prevederile acesteia expiră.

Franţa preia ștafeta

Între timp, europenii au propriile discuţii legate de supravegherea de stat și încălcarea drepturilor. Grupuri civile și militanţi pentru dreptul la intimitate contestă caracterul oportun al unei noi legi care autorizează în Franţa exact ceea ce s-a decis că a fost în afara legii în SUA: colectarea masivă a metadatelor. Noua lege franceză permite însă statului să și asculte telefoanele, să citească e-mailurile și să oblige furnizorii de internet să scaneze istoricul clienţilor pentru a le furniza informaţie la cerere, notează DigitalTrends.com. În plus, serviciile secrete franceze ar putea solicita permisiunea de a plasa microfoane mici în camere private pentru a înregistra diverși indivizi suspecţi.

Potrivit aceleiași surse, legea nu face discriminare între cetăţenii francezi și turiștii din Franţa atunci când permite „ascultarea” lor. Aceasta, deși prim-ministrul francez, Manuel Valls, a asigurat că „mijloacele de supraveghere pentru anticiparea, detectarea și prevenirea atacurilor vor fi strict limitate”.

„E o minciună de stat”, a fost reacţia lui Pierre-Olivier Sur, directorul asociaţiei baroului parizian. „Proiectul ne-a fost prezentat ca o manieră de a proteja Franţa de terorism și, dacă ar fi fost așa, l-aș fi sprijinit. Însă ceea ce se caută este aprobarea unui fel de lege «Patriot Act» privind activităţile fiecărei persoane în parte”, a adăugat Sur.

Chiar și redactorul-șef al revistei Charlie Hebdo, ai cărei angajaţi au fost victimele unui atac ce a inspirat noua lege a supravegherii, s-a declarat împotriva legii: „Cred că legile oportuniste sunt întotdeauna legi proaste”, a spus Gérard Biard, într-un interviu acordat publicaţiei New York Times. „Înţeleg spiritul acestei legi, dar cred că deja avem destule legi care, dacă ar fi aplicate corect, ar putea ajuta la combaterea terorismului. Deci înţeleg guvernul; ei trebuie să facă ceva. Cel mai ușor lucru de făcut este să invoci o lege. Dar poate este o greșeală, pentru că, dacă nu este corectă, dacă legea nu este dreaptă, atunci ea nu este răspunsul corect.”

Parteneri în ilegalitate

Supravegherea tip NSA este un subiect fierbinte și în Germania, unde presa a acuzat Serviciul Federal de Informaţii (Bundesnachrichtendienst – BND) că a desfășurat, timp de mai mulţi ani, operaţiuni de spionaj în legătură cu anumiţi oficiali și companii din Europa, mai ales din Franţa, și că a retransmis informaţiile obţinute către NSA.

Conform informaţiilor apărute în presă, NSA a făcut ani la rând solicitări colegilor de la BND cu privire la anumiţi termeni de căutare, supranumiţi «selectori». Concret, este vorba, printre altele, despre numere de mobil sau adrese IP care au fost introduse de BND pentru monitorizare în diferite regiuni din lume.

Opoziţia germană susţine că guvernul de la Berlin ar fi închis ochii în faţa acestui scandal de spionaj. Deși cancelarul german, Angela Merkel, care a recunoscut existenţa unor „lacune” în interiorul BND, a promis că este pregătită să ofere explicaţii în faţa unei comisii de anchetă parlamentară pentru a face lumină în acest caz.

DISTRIBUIE: