Germania, într-un nou elan militar: Soluţie sau ameninţare pentru Europa?

27

Cu decenii în urmă, întărirea militară a Germaniei producea convulsii vecinilor. Puţini poate se gândeau atunci că va veni timpul când sporirea capacităţilor militare ale fostei ţări naziste va fi extrem de apreciată. Contextul extern actual a condus la schimbări nu doar de percepţii, ci și de strategii politice.

„Deşi nimeni nu vorbeşte la propriu despre un nou război rece, se pare, în orice caz, că ambianţa total relaxată şi plină de speranţe de acum 25 de ani s-a risipit”, comenta cu ceva timp în urmă DW. Continuând ideea, poate că nu este greșit a afirma că prezentul pare a se recompune după o partitură scrisă în urmă cu mai bine de 7 decenii, Germania asumându-și din nou rolul de primadonă.

Germania vrea tot pe podium

Situaţia prezentă începe să semene mult, în anumite privinţe, cu ceea ce a fost în perioada interbelică. Hitler nu ieșise chiar din neant și s-a menţinut la putere și cu acceptarea tacită a ţărilor democratice. Pentru Europa, salvarea din faţa tăvălugului comunist venea chiar din partea puterii naziste. O Germanie puternică însemna o Rusie slabă. Calculele s-au dovedit până la urmă eronate. Conciliatorismul și-a dovedit falimentul. Iată că 7 decenii mai târziu, Germania pare să fie din nou cheia care să ducă la temperarea pericolelor ce au provocat regândirea strategiilor politico-militare în Europa: o Rusie încă ameninţătoare și un terorism greu de descifrat.

Luna trecută se anunţa la Berlin că Germania își va crește efectivele militare, pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, pentru a se adapta noilor ameninţări. Planurile prevăd ca în următorii 7 ani să mai angajeze 7.000 de militari și 4.400 de civili. În aceste condiţii, ar fi prima extindere a armatei germane de după unificarea celor două Germanii, în 1990. Pentru comparaţie, personalul activ al armatei Marii Britanii este de 159.000 de persoane. Germania are deja 178.000 de militari. Un aspect interesant al problemei a constat în faptul că planul Germaniei este salutat de către NATO, scrie The Telegraph.

Aceste planuri fac parte dintr-un nou document de strategie guvernamentală care este abia în curs de elaborare, anunţă The New York Times. Germania trebuie să fie tot mai vizibilă în zona strategiilor militare, în condiţiile în care pentru mulţi politicieni germani ţara lor nu se mișcă suficient de repede. Experţi în domeniul apărării, precum Hans-Peter Bartels, membru al comisiei parlamentare de control al armatei, sau Karl-Heinz Kamp, președintele Academiei Federale pentru Politica de Securitate Guvernamentală, au afirmat fără rezerve acest lucru. Germania ar trebui să se extindă militar „cât mai repede posibil și cât mai mult posibil”, a spus Bartels, membru al Partidului Social Democrat. În ciuda extinderii anunţate, cheltuielile militare ajung la 1,08% din produsul intern brut al Germaniei, cel mai mic buget din toată istoria modernă a Germaniei și cu mult sub cele 2 procente pe care statele membre NATO s-au angajat să le „pună la bătaie”. Potrivit datelor Băncii Mondiale, în Germania, de exemplu, începând din 1988, cheltuielile militare au scăzut constant de la 2,5% din PIB la 1,3%. Franţa, care aloca armatei peste 3,5% din PIB în 1989, a ajuns la 2,2% în 2014. În acest context, strategia Germaniei ar trebui văzută ca o normalizare a așteptărilor mai degrabă decât o surpriză care să genereze spaimă.

Obstacole și perspective

Dificultatea majoră nu ar sta în lipsa banilor, ci în existenţa unor „mișcări anti-establishment pe ambele părţi ale Atlanticului – avem mișcări extremiste în Germania, avem Frontul Naţional în Franţa, dar îl avem și pe Trump în SUA”, comentează Kamp. „Aceste mișcări anti-establishment stau în contrast cu tot ceea ce este NATO, iar acesta este singurul punct care mă îngrijorează cu adevărat”, a continuat politicianul german. Este important de notat faptul că, spre deosebire de strategia adoptată în perioada interbelică, Germania de astăzi nu are intenţii de a-și domina vecinii. Un exemplu în această privinţă este faptul că Germania și Franţa vor relansa cât de curând cooperarea militară europeană mai strânsă și ar putea începe să creeze un fond de apărare comun, chiar dacă nu există niciun plan de a crea o armată a Uniunii Europene, conform Agerpres. „Obiectivul este o uniune europeană în domeniul apărării. Nu este vorba despre concurenţă cu NATO, ci despre nevoia de a avea o Europă mai puternică. Dacă așteptăm euroscepticii, atunci vom merge doar înapoi”, a explicat un oficial guvernamental german.

Există însă elemente care ar putea perturba aceste planuri, unele dintre ele neputând fi controlate de partenerii europeni. Un exemplu în această direcţie este riscul ca Brexitul să se concretizeze. „Situaţia ideală ar fi aceea ca Marea Britanie să rămână în UE, dar nimic nu trebuie să-i împiedice pe ceilalţi să dezvolte o politică externă și de securitate mai puternică și integrată”, a subliniat eurodeputatul german Elmar Brok, președintele Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European. Declaraţii de acest gen nu fac decât să confirme că anii viitori vor fi marcaţi de o creștere a puterii militare pe plan global. Însă în ce măsură aceasta va duce în mod real la o creștere a securităţii este o dilemă încă dificil și prematur de rezolvat.

DISTRIBUIE: