Trump și ameninţarea armelor nucleare

353

Candidatura lui Donald Trump reprezintă o sursă de anxietate pentru mulţi dintre observatorii scenei politice americane. Chiar și oamenii simpli, care nu înţeleg întotdeauna subtilităţile politice, își exprimă îngrijorarea faţă de o posibilă victorie a lui Trump.

Nu doar comportamentul ciudat al miliardarului american îi agasează pe mulţi, ci și declaraţiile sale incisive, care generează mai degrabă controverse decât dezbateri liniștite. În ansamblu, Trump lasă impresia că este pregătit să schimbe în mod radical multe dintre aspectele politicii tradiţionale americane. De aici derivă și multe din întrebările care apar în spaţiul public. Una dintre ele iese în evidenţă, cu trimitere directă la capacitatea președintelui de a lansa arme nucleare. Pe marginea acestui subiect, The New Yorker scrie că președintele are putere unilaterală de a decide cu privire la utilizarea armelor nucleare. Membrii cabinetului pot să fie în dezacord, pot chiar demisiona în semn de protest, însă nu au puterea de a opri decizia și ordinul comandantului-șef.

În consecinţă, abordările tumultuoase ale lui Trump sunt cele care îngrijorează. Nu ar fi singurul președinte ceva mai temperamental și impulsiv. Într-o manieră similară a acţionat și Richard Nixon, despre care ziarul american scrie că a abordat problemele de politică externă în conformitate cu „teoria nebunului”. Adică, a încercat să își convingă adversarii că este iraţional și de nestăpânit, într-o încercare dusă la limita intimidării. Într-o manieră asemănătoare, Trump vorbește și acţionează fără să chibzuiască prea mult cu privire la mesajele pe care le transmite. „Aş ezita să apăs pe butonul de lansare al armelor. Dar dacă cineva ne atacă cu arme nucleare, voi nu i-aţi plăti cu aceeaşi monedă?”, declara în martie Donald Trump. Într-un interviu pentru MSNBC, Trump chiar s-a întrebat ce rost mai are ca americanii să producă arme nucleare dacă nu le folosesc.

Evident că acest gen de declaraţii au generat noi controverse în jurul miliardarului, fapt care l-a determinat pe Trump, de exemplu, să nege că i-ar fi cerut consilierului actual pe politică externă al președintelui Obama să folosească arme nucleare, scrie The Independent. Această solicitare ar fi fost făcută de trei ori pe parcursul unei şedinţe la care a participat şi miliardarul. Mult mai recent (în septembrie), cu ocazia unei dezbateri televizate, Trump a subliniat că, în cadrul unui conflict, nu ar fi primul care ar lansa un atac nuclear. „Cred că, dacă se ajunge la alternativa armelor nucleare, s-a încheiat totul. Însă, în acelaşi timp, nu pot renunţa la această opţiune.”

Între timp, chestiunea spinoasă a armelor nucleare a luat aspectul unui măr otrăvit, pe care Hilary Clinton ţine neapărat să îl arunce în grădina lui Trump. Nu întâmplător, candidata din tabăra democrată a readus în discuţie acest aspect la ultima dezbatere televizată, invocând faptul că „Trump este foarte superficial în privinţa armelor nucleare”. Mai mult decât atât, își acuză adversarul de faptul că „ar rupe alianţele care împiedică proliferarea nucleară în Asia”. Nu cu mult timp în urmă, Trump își exprima opinia că Japonia ar trebui să deţină propriile arme nucleare. Prin această poziţie, Trump pare să fie portavocea acelor analiști care sugerează că o proliferare mai extinsă a armelor nucleare ar putea fi chiar în interesul păcii internaţionale. Aceasta ar presupune ca Statele Unite să se retragă într-o „balanţă a puterii”, în care să aibă o forţă asemănătoare cu a aliaţilor, dar și cu a inamicilor. Prin declaraţiile sale, Trump s-a gândit să strice „petrecerea nucleară”, scrie Wall Street Journal, făcând trimitere directă la încercările depuse la nivel mondial pentru limitarea proliferării nucleare. Deocamdată, Trump are altă poziţie decât cea așteptată și nu ezită să și-o exprime.