Luptă pentru apă în Bolivia

80

Guvernul bolivian a declarat recent stare de urgenţă la nivel naţional, în faţa celei mai severe secete înregistrate în ultimii 25 de ani, care a provocat întreruperi ale furnizării de apă în șapte dintre principalele zece orașe ale ţării.

Bolivia suferă de secetă și în prezent au mai rămas doar câteva resurse de apă. În acest context, inevitabilul s-a produs. Protestele pe străzile capitalei La Paz s-au intensificat, iar în orașul Potosi conflictele riscă să ia amploare, luând forma unor confruntări între agricultorii care folosesc apă pentru irigarea culturilor agricole și mineri.

„Am aprobat în Consiliul de Miniștri un decret care declară starea de urgenţă la nivel naţional, ca urmare a secetei și a deficitului de apă în diferite zone ale ţării”, a declarat președintele Evo Morales la sfârșitul unei întâlniri la sediul președinţiei. Declaraţia vine după ce 172 din 339 de municipalităţi ale ţării au declarat stare de urgenţă. Mai mult, autorităţile din trei regiuni boliviene au pus capăt anului școlar cu două săptămâni mai devreme din cauza secetei severe și prelungite. „Am fucţionat mai mult de trei săptămâni fără o sursă de apă”, a declarat Rocio Lazarte, un director de școală, citat de BBC. „Tot ce am avut pentru copii a provenit de la apa de pe un deal”.

Cantitatea de apă este atât de limitată încât mulţi oameni abia au suficient pentru a se hidrata, nu și pentru baie sau spălat. În acest context, compania publică de distribuţie a apei a anunţat că întreruperile de apă s-ar putea intensifica în La Paz. Deja aproape jumătate din populaţia de aproximativ 800.000 de locuitori este afectată de peste două săptămâni. Apa este distribuită doar trei ore pe zi. Barajul principal Ajuan Khota funcţionează deja la 1% din capacitate, în timp ce celelalte două baraje sunt la o capacitate de 8%.

Declararea stării de urgenţă va permite „mobilizarea de resurse economice pentru a satisface dreptul oamenilor de a avea acces la apă”, a declarat Morales, explicând că 2016 a fost „cel mai cald din ultimii 100 ani”. Mai concret spus, președintele Morales atribuie vina principală pentru această situaţie pe încălzirea globală. „Trebuie să fim pregătiţi pentru ce este mai rău”, a declarat președintele și a cerut autorităţilor locale să aloce fonduri și lucrători pentru forarea unor sonde de la corpurile de apă din apropiere și pentru transportul de apă pentru orașe în vehicule, cu sprijinul forţelor armate. „Actuala criză este o oportunitate de a planifica investiţii mari pentru a ne adapta sistemele de aprovizionare cu apă la efectele schimbărilor climatice”, a adăugat Morales.

Criza apei nu a venit chiar din senin. În ultimele decenii, gheţarii bolivieni și-au redus drastic dimensiunile, afectând vieţile a milioane de oameni, atât prin riscul mare de inundaţii cât și prin scăderea volumului de apă potabilă. Un exemplu este gheţarul Chacaltaya, unul dintre gheţarii aflaţi la cea mai înaltă altitudine din America de Sud, situat la aproximativ 30 km de la La Paz. Acest gigant bolivian pe care în urma cu 20 ani se schia la mare altitudine (5.300 metri), este în prezent ca și inexistent. În 1940 avea o suprafaţă de 0,22 km ², suprafaţa sa s-a redus la 0.01 km² în 2007 și a dispărut complet până în 2009. Lacurile care apar în urma topirii gheţarilor sunt ţinute pe loc de către straturile solide de roci, iar avalanşele, cutremurele şi căderile de roci pot cauza ieşirea din matcă a acestor lacuri. Numărul acestora a crescut simţitor în Munţii Boliviei, fiind identificate 25 de noi astfel de lacuri care ar putea cauza importante avarii.