Luptă pentru apă în Bolivia

373

Guvernul bolivian a declarat recent stare de urgenţă la nivel naţional, în faţa celei mai severe secete înregistrate în ultimii 25 de ani, care a provocat întreruperi ale furnizării apei în 7 dintre principalele 10 orașe ale ţării.

Bolivia suferă de secetă și în prezent au mai rămas doar câteva resurse de apă. În acest context, inevitabilul s-a produs. Protestele pe străzile capitalei La Paz s-au intensificat, iar în orașul Potosi conflictele riscă să ia amploare, luând forma unor confruntări între mineri și agricultorii care folosesc apă pentru irigarea culturilor.

„Am aprobat în Consiliul de Miniștri un decret care stabilește starea de urgenţă la nivel naţional, ca urmare a secetei și a deficitului de apă în diferite zone ale ţării”, a declarat președintele Evo Morales la sfârșitul unei întâlniri la sediul președinţiei. Declaraţia vine după ce 172 din cele 339 de municipalităţi ale ţării au declarat stare de urgenţă. Mai mult, autorităţile din trei regiuni boliviene au pus capăt anului școlar cu două săptămâni mai devreme din cauza secetei severe și prelungite. „Am funcţionat mai mult de trei săptămâni fără o sursă de apă”, a declarat Rocio Lazarte, un director de școală citat de BBC. „Tot ce am avut pentru copii a provenit de la apa de pe un deal.”

Cantitatea de apă este atât de limitată, încât mulţi oameni abia au suficientă pentru a se hidrata, nu și pentru baie sau spălat. În acest context, compania publică de distribuţie a apei a anunţat că întreruperile de apă s-ar putea intensifica în La Paz. Deja aproape jumătate din populaţia de aproximativ 800.000 de locuitori este afectată de peste două săptămâni. Apa este distribuită doar trei ore pe zi. Barajul principal Ajuan Khota funcţionează deja la 1% din capacitate, în timp ce celelalte două baraje sunt la o capacitate de 8%.

Declararea stării de urgenţă va permite „mobilizarea de resurse economice pentru a satisface dreptul oamenilor de a avea acces la apă”, a declarat Morales, explicând că 2016 a fost „cel mai cald din ultimii 100 de ani”. Mai concret, președintele Morales pune vina principală pentru această situaţie pe încălzirea globală. „Trebuie să fim pregătiţi pentru ce este mai rău”, a declarat președintele și a cerut autorităţilor locale să aloce fonduri și lucrători pentru forarea unor sonde de la corpurile de apă din apropiere și pentru transportul de apă pentru orașe în vehicule, cu sprijinul forţelor armate. „Actuala criză este o oportunitate de a planifica investiţii mari pentru a ne adapta sistemele de aprovizionare cu apă la efectele schimbărilor climatice”, a adăugat Morales.

Criza apei nu a venit chiar din senin. În ultimele decenii, gheţarii bolivieni și-au redus drastic dimensiunile, afectând vieţile a milioane de oameni, atât prin riscul mare de inundaţii, cât și prin scăderea volumului de apă potabilă. Un exemplu este gheţarul Chacaltaya, unul dintre gheţarii aflaţi la cea mai mare altitudine din America de Sud, situat la aproximativ 30 de kilometri de La Paz. Acest gigant bolivian, pe care în urmă cu 20 de ani se schia la mare altitudine (5.300 metri), este în prezent ca și inexistent. În 1940 avea o suprafaţă de 0,22 km². În 2007, suprafaţa i s-a redus la 0,01 km², iar până în 2009 a dispărut complet. Lacurile care apar în urma topirii gheţarilor sunt ţinute pe loc de către straturile solide de roci, iar avalanşele, cutremurele şi căderile de roci pot cauza ieşirea din matcă a acestor lacuri. Numărul acestora a crescut simţitor în Munţii Boliviei, fiind identificate 25 de noi astfel de lacuri care ar putea cauza importante pagube.

DISTRIBUIE: