Joi noaptea, străzile din Teheran au fost supraaglomerate de tinerii care au vrut să își manifeste public fericirea adusă de înţelegerea „istorică” a marilor puteri cu privire la programul nuclear al Iranului. La ora 1 dimineaţa, cea mai lungă stradă a capitalei era încă plină de mașini care claxonau frenetic și de tineri care purtau steagul ţării și strigau „Victorie!”

„Indiferent care este rezultatul final al negocierilor, noi suntem câștigători. De acum vom putea trăi o viaţă normală, la fel ca restul lumii”, a declarat un iranian pentru AFP. Nimeni nu a putut să își reprime speranţa că înţelegerea înseamnă sfârșitul anilor de izolare internaţională și criză economică. „Iarna s-a sfârșit”, a scris altcineva pe Twitter.

Înţelegerea, pe înţelesul tuturor

Președintele Barack Obama a fost cel care a spus despre această înţelegere că va rămâne în cărţile de istorie. Discuţiile au fost purtate între Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China, Rusia, Germania și Iran timp de câteva luni. Acordul la care s-a ajuns este unul verbal, care va sta la baza viitoarelor negocieri asupra detaliilor. Un draft scris ar trebui să fie gata până pe 30 iunie.

Până atunci, Vox.com face o listă cu lucrurile care s-au stabilit deja. Iranul va trebui să scadă numărul de centrifuge de la 20.000, câte funcţionează în prezent, la doar 6.500, iar acestea vor fi cele mai vechi și încete. Doar acest lucru va reduce semnificativ dimensiunea programului nuclear iranian, pentru că va scădea abilitatea de a crea uraniu îmbogăţit și, potenţial, arme nucleare. De asemenea, Iranul își ia angajamentul să nu îmbogăţească uraniul peste o concentraţie de 3,67%, ceea ce înseamnă că va putea transforma materialul în tipul de combustibil care poate fi folosit pentru o centrală nucleară și nimic mai mult (pentru o bombă nucleară uraniul trebuie îmbogăţit la peste 85%).

În aceeași idee, Iranul va trebui să își reducă stocul de uraniu îmbogăţit de la 10 tone la doar 300 de kilograme, ceea ce înseamnă aproximativ 97% din stoc. Toate acestea sună foarte bine, însă întrebarea este cum va reuși Iranul să scape de atâta uraniu? Aceasta este o întrebare spinoasă, iar SUA și Iranul nu au reușit încă să ajungă la o înţelegere în privinţa procedurii. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică va avea acces la centralele nucleare, la minele de unde se extrage uraniul, va monitoriza tehnologia și va avea acces chiar și la „siturile dubioase”, conform înţelegerii. Președintele american a anunţat într-o declaraţie de presă că această înţelegere va fi strict monitorizată și lumea întreagă va ști dacă Iranul va trișa, moment în care negocierile se anulează.

Pentru ce ar face Iranul concesii atât de mari? Înţelegerea este ca Statele Unite și Uniunea Europeană să suspende sancţiunile impuse, după ce inspectorii AIEA vor confirma că Iranul și-a îndeplinit partea. Sancţiunile care nu au legătură cu domeniul nuclear, precum sponsorizarea de către stat a terorismului, nu vor fi ridicate. Încă nu se știe când s-ar putea lua această măsură și în ce fel, dacă toate sancţiunile vor fi ridicate deodată sau pe rând. În teorie, în momentul în care Iranul nu confirmă așteptările, sancţiunile revin. În practică, s-ar putea să nu fie atât de ușor.

Speranţa moare ultima

Sancţiunile impuse Teheranului, printre care și un embargo pe importul de petrol iranian, au produs mari pagube economice ţării în ultimii ani. Moneda naţională, rialul, s-a depreciat semnificativ faţă de dolar, însă analiștii se așteaptă să crească din nou, în urma veștilor.

Un locuitor din Teheran, care lucrează la o companie de electronice, spune că mulţi dintre cei implicaţi în afaceri ce depind de materii și bunuri de import sunt entuziasmaţi de noua înţelegere: „Pentru compania noastră, este practic o viaţă nouă. Multe dintre piesele de schimb de care avem nevoie vin din SUA, așa că a trebuit să le obţinem de pe piaţa neagră, cu un preţ mai mare.”

Amir Ali Handjani, un iranian-american cu o funcţie importantă în domeniul energetic, spune că primele companii multinaţionale care vor încerca să iasă rapid din perioada de secetă economică sunt Boeing și Airbus. „Deja au avut loc discuţii între oficialii de la aviaţia iraniană și cei doi giganţi. Aceste discuţii au avut loc cu permisiunea europenilor și a americanilor, care știu cât de importantă este problema pentru noi, care avem unele dintre cele mai vechi avioane de pasageri din lume”, citează The Guardian. Însă alte multinaţionale americane și europene vor avea îndoieli în a reveni pe piaţa iraniană și vor căuta un imbold de la guvernele proprii în ce privește siguranţa investiţiilor, iar acest lucru nu se va întâmpla prea repede.

Amin, care deţine un service de mașini în Teheran, spune că, deși nu se așteaptă să beneficieze imediat de pe urma înţelegerii, măcar nivelul de stres va fi mai scăzut, iar oamenii vor fi mai relaxaţi din punct de vedere psihologic. Saeed are 29 de ani și lucrează la o tipografie. Veștile i-au redat și lui speranţa că lucrurile se vor îndrepta: „Afacerea noastră va avea din nou profit, pentru că toate materialele noastre și tot echipamentul vine din afară. Dacă scade dolarul, cu siguranţă vom câștiga. Din cauza sancţiunilor, am avut puţin profit în ultimii ani, făceam o comandă și trebuia să așteptăm și câteva luni să fim plătiţi”, mărturisește el.

Drame politice

Experţii independenţi spun că Iranul și Statele Unite sunt în conflict de atât de mult timp, încât facţiunile din Teheran nu au fost puse niciodată în faţa unei reconcilieri serioase pentru a vedea cum ar putea aceasta să afecteze politica internă a ţării.

„Societatea civilă din Iran, în contrast cu fundamentaliștii, își dorește foarte mult această înţelegere. Însă nu există garanţii că aceasta va aduce și o deschidere mai mare pe plan politic. Dacă fundamentaliștii vor vrea să le transmită oamenilor mesajul că o flexibilitate externă nu presupune și o slăbiciune internă, este foarte posibilă și o reprimare internă”, citează NY Times. Prin urmare, înţelegerea le-ar putea conferi putere celor care ar vrea să vadă închis conflictul istoric cu Statele Unite, dar totodată i-ar putea destabiliza pe aceștia și pe cei care au susţinut discuţiile, inclusiv pe președintele Hassan Rouhani, dacă înţelegerea nu va produce progrese economice notabile.

De asemenea, mai trebuie menţionat faptul că înţelegerea marchează o deteriorare semnificativă a relaţiei dintre Statele Unite și Israel. În mod ironic, s-ar putea ca tocmai campania electorală a premierului israelian, care a făcut de râs prietenia politică cu Statele Unite, să fi facilitat acest demers, pe care liderii europeni îl consideră fortuit, în timp ce premierul Netanyahu spune că este o „greșeală istorică”, ce „ameninţă supravieţuirea Israelului”. Cu toate acestea, președintele Obama a ţinut să îl reasigure pe premier, încă o dată, că este și rămâne protectorul Israelului.