Uniunea Europeană și Japonia se confruntă amândouă cu o criză demografică gravă, provocată de îmbătrânirea populaţiei. Însă, în timp ce UE mizează pe asimilarea de imigranţi pentru revitalizarea demografică, Japonia se străduiește să facă faţă crizei apelând exclusiv la forţele interne. Iar rezultatele de până acum ale niponilor sunt, din multe puncte de vedere, remarcabile.

Japonia este, de departe, ţara cea mai afectată de fenomenul mondial al îmbătrânirii populaţiei. Cu o atitudine tradiţional închisă faţă de imigranţi, ţara se vede nevoită să-și refacă forţele maximizând una dintre resursele sale cu cel mai puternic potenţial: inovaţia tehnologică.

Unul din 4 japonezi are peste 65 de ani, ceea ce înseamnă că astăzi doar 1,6 japonezi cu forţă de muncă pot susţine un bătrân sau un copil cu vârsta sub 15 ani. Pentru comparaţie, în România, circa 17,6% din populaţia rurală este peste 65 de ani, în timp ce, la oraș, vorbim de doar 13,6%.

Potrivit informaţiilor guvernamentale actualizate la 1 noiembrie, nu mai puţin de 26,7% din populaţia Japoniei are peste 65 de ani, 12,9% având peste 75 ani, 12,7% –sub 15 ani, iar 4% – peste 85 de ani. În aceste condiţii, estimările pentru anul 2050 sunt ca un copil sau un bătrân din Japonia va ajunge să fie susţinut doar de către un singur japonez din câmpul muncii.

Avantajele nipone

Perspectiva i-a împins pe unii analiști să se aștepte ca Japonia să treacă prin schimbări structurale de proporţii, însă există și voci care susţin că doar câteva schimbări mici ar putea produce un impact major, fiindcă ţara are niște particularităţi care o avantajează.

Una dintre aceste particularităţi este faptul că un număr tot mai mare dintre seniorii japonezi de 60-70 de ani aleg să amâne vârsta pensionării. Lucrul acesta crește, în mod evident, productivitatea ţării și este întreţinut și de câteva inovaţii tehnologice notabile, care compensează neajunsurile biologice ale înaintării în vârstă.

Un exemplu prezentat de Wall Street Journal este acela al unui exoschelet care ajută utilizatorii să ridice greutăţi mari, fără să aibă probleme fizice. Exoscheletul ușurează povara adăugându-și forţa de ridicare la cea exercitată de mușchii utilizatorului. Un mecanic în vârstă de 70 care folosește deja acest aparat se declara încântat de faptul că acesta îl ajută să ridice fără probleme greutăţi pe care le ridica și cu 10 ani în urmă. Reporterii WSJ identificau aplicabilitatea acestui exoschelet și în cazul îngrijitorilor de la azilele de bătrâni, care se văd zilnic nevoiţi să ridice pacienţii pentru a răspunde diferitelor lor nevoi.

Azilele de bătrâni pot beneficia în numeroase feluri de progresul tehnologic în domeniul roboticii, unele invenţii putând substitui cu eficienţă angajaţii umani, cum este exemplul roboţelului care instruiește pacienţii în timpul orelor de mișcare fizică.

Nu doar inovaţia tehnologică contribuie la adaptarea vârstnicilor la neajunsurile bătrâneţii, ci și actualizarea mentalităţii. Persoanele vârstnice pot fi, în continuare, angajate în Japonia, în poziţii care nu le solicită efort fizic intens. În acest sens, există chiar și agenţii de resurse umane cu acest specific, de exemplu Koreisha Corp, în cadrul căreia persoane cu vârsta până la 75 de ani se pot înscrie pentru a-și găsi un job temporar. Koreisha a reușit, de pildă, să angajeze un vârstnic în poziţia de șofer pentru un meșter reparator din Tokyo. Seniorul avea ca responsabilitate să conducă mașina și să rămână în ea cât timp meșterul lucrează, pentru a se asigura că nu primesc amendă pentru parcare în capitala în care este foarte greu de găsit un loc. Dacă însă acest job pare mai puţin încărcat de responsabilitate, e bine de știut că Ministerul Transporturilor din Japonia a crescut în aprilie, anul acesta, vârsta de pensionare a piloţilor, la 67 de ani.

O altă particularitate este aceea că, deși reprezintă sub o treime din populaţie, bătrânii Japoniei deţin 60% din cele 14 mii de miliarde de dolari reprezentând bunuri de gospodărie și, de asemenea, reprezintă aproximativ jumătate dintre clienţii agenţilor economici din ţară (aceasta și fiindcă vârstnicii nu mai consideră necesar să economisească, pe măsură ce se apropie de sfârșitul vieţii). Lucrul acesta a dat naștere unui tip aparte de piaţă de consum, cu numeroase produse și servicii adresate clasei vârstnice a populaţiei. Iată de exemplu cum Panasonic Corp. a lansat „J Concept”, o linie de electronice „ușor de utilizat”, specială pentru consumatorii seniori. În cadrul acestei linii există mașini de spălat și frigidere construite astfel încât utilizarea lor să necesite un număr minimum de aplecări, iar afișajele grafice să poată fi citite cu ușurinţă de persoane cu probleme de vedere. Și furnizorii de servicii și-au personalizat ofertele pentru a putea răspunde nevoilor consumatorilor vârstnici. Apple Inc. și International Business Machines Corp. au creat un sistem de „supraveghere” discretă a vârstnicilor, bazat pe un abonament lunar. La achitarea acestuia, odată cu livrarea poștei, un curier specializat le trimite aparţinătorilor persoanei în vârstă informaţii despre starea acesteia, prin intermediul unei aplicaţii personalizate de iPad.

Economia e doar suprafaţa

Analiști precum americanul Paul S. Hewitt, de la International Politics and Society, avertizau încă din anul 2002 că Japonia, ca și naţiunile dezvoltate ale Europei, urmează să treacă printr-o penurie a forţei de muncă. Acest fenomen ar fi urmat să se reflecte într-o scădere masivă a produsului intern brut și să pună o presiune tot mai mare pe generaţiile tinere, nevoite să susţină financiar generaţiile mai în vârstă. Măsurile economice adoptate capitalist în Japonia sunt, desigur, doar un aspect al reacţiei la aceste tendinţe. Guvernul nipon a căutat și a propus soluţii pentru a compensa și a preveni agravarea fenomenului îmbătrânirii, mergând în special în direcţia încurajării unui echilibru între viaţa profesională și viaţa de familie.

Aceasta fiindcă, în timp ce chestiunea îmbătrânirii populaţiilor este una cu repercusiuni materiale ușor de cuantificat și de anticipat, despre cauzele ei nu se poate spune același lucru, pentru că acestea ţin de modificări de mentalitate și de valori. (În Japonia, se discută despre o tendinţă tot mai acută a tinerelor și a tinerilor de a alege o viaţă de celibat, dedicată ascensiunii în carieră și consumerismului). Probabil o soluţie cu adevărat preventivă ar trebui să privească acest aspect. Însă sensibilitatea lui și dificultatea de a-i calcula matematic rezultatele nu îl face prea atractiv în ochii autorităţilor.