Relaţia dintre Rusia și Alianţa Nord-Atlantică, în special America, se înrăutăţește pe zi ce trece, și nu doar din pricina conflictului sirian, unde cele două puteri nu au putut menţine un armistiţiu mai mult de 9 zile. Conflictul se reaprinde mult mai aproape de casă.

Sute de militari ruși participă la noi exerciţii militare în Transnistria, în timp ce SUA și-au luat angajamentul să lucreze cu România pentru constituirea brigăzii multinaţionale NATO, conduse de România, dar și pentru „asigurarea prezenţei aeriene și maritime întărite a NATO în regiunea Mării Negre, alături de un program consolidat de exerciţii și antrenamente întrunite și multinaţionale”, a anunţat Departamentul de Stat american într-o declaraţie comună cu ministerul român de Externe privind Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, care se desfășoară de cinci ani. „Totodată, SUA și România au convenit să își consolideze activitatea în ceea ce privește comunicarea strategică, combaterea terorismului și cooperarea în domeniul securităţii cibernetice”, citează Hotnews.

Parteneriatul Strategic se fundamentează, conform declaraţiei, pe angajamentul comun pentru valorile democratice – statul de drept, piaţa liberă, respectarea drepturilor omului și relaţiile inter-umane, iar încununarea sa se vede prin operaţionalizarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice de la Deveselu, în baza căruia „cei doi parteneri vor continua să coopereze bilateral și în NATO pentru a asigura implementarea rapidă și completă, până în 2017, a angajamentelor Summitului Aliat de la Varșovia”. Rusia a avertizat de multe ori împotriva avansurilor americane în Europa prin instalarea acestui scut și se pare că în prezent lucrează la dezvoltarea unui sistem de arme hipersonice, capabile să pătrundă în sisteme anti-rachetă avansate. Un asemenea proiect ar trebuie să fie gata pe la începutul anilor 2020, conform unui oficial rus din ministerul Apărării. După părerea acestuia, Rusia ar trebui să investească mai mult în cercetare și experimente de teren, având de recuperat în faţa Chinei și Americii în dezvoltarea acestui tip de rachetă.

România, că vrea sau nu, este deci implicată, măcar la nivel de discuţie, în cele mai importante chestiuni de pe planetă la ora actuală, relaţia NATO cu Rusia și relaţiile „intra-NATO”, între America și continentul european, găsindu-se într-un moment serios de cumpănă, având în vedere viitoarele alegeri care se vor desfășura în SUA, Germania și Franţa. România va fi chiar gazda întâlnirii NATO de pe 8 noiembrie, o ocazie foarte importantă în contextul actual destul de tulbure, despre care presa și mediul politic nu spun aproape nimic, având în vedere și că se intră în campanie electorală. Problema este că ce se întâmplă acum pe plan internaţional este mult mai important decât ce întâmplă în micul nostru con de umbră și, într-un fel sau altul, va trebuia să ne pregătim pentru un viitor tulbure, atât în Europa, cât și în NATO. „Evoluţiile curente la nivel global şi european arată tot mai mult că se apropie un moment dificil, pe care nu ni l-am fi dorit niciodată ca români: alegerea strategică între SUA şi UE”, scrie analistul Iulian Chifu.

„Perspectiva venirii lui Trump la conducerea SUA a creat oportunităţi acestor curente pentru a se dezvolta şi a vorbi deja despre «Planul B», acela al părăsirii relaţiei strategice cu SUA, pe tăcute, şi al mutării greutăţii spre Europa,” spune el. Iar la nivel european se poartă discuţii în jurul lărgirii paletei de opţiuni, în care ar intra chiar angajarea Rusiei, poate chiar prin abandonarea sancţiunilor economice și ieșirea din parteneriatele strategice cu SUA. Aceste schimburi pot rezulta într-o ruptură și mai adâncă la nivel european, între „noua Europă”, adică statele de flanc şi statele nordice plus Marea Britanie, și „vechea Europă”, adică sudul latin, Germania şi grupul de la Visegrad care intră tot mai mult în statele europocentriste germanofile sau francofile, ce pledează deschis pentru negociere şi sfere de influenţă cedate lui Putin, explică analistul român. „Lumea occidentală trebuie să rămână unită şi coerentă dacă vrea să gestioneze creşterea Rusiei, dar şi alte teme globale. Dacă este un principiu acceptat de toată lumea, atunci euro-atlanticismul, soluţiile solidare şi convenite, unitatea, şi nu strategiile individuale, eventual pe banii şi avantajele oferite de piaţa rusă, sunt soluţia.”

Șubrezirea relaţiei transatlantice nu este însă în interesul Europei sau al Statelor Unite dacă aceste uniuni vor să promoveze în lume un set de valori comun, apreciază Alina Inayeh, directoarea Biroului regional German Marshall Fund, și Andrei Ţărnea, directorul Institutului Aspen România, intervievaţi la RFI. „Puteri regionale și globale nonoccidentale ce nu împărtășesc setul de valori care fondează Occidentul își doresc o separare între Europa Occidentală și SUA. Dar aceasta nu ne dă niciun motiv să credem că Europa și SUA l-ar împărtăși indiferent de rezultatul alegerilor din SUA și din sânul UE. Nu este cazul să ne imaginăm, pentru deceniile care urmează, o fractură fundamentală care să ducă la dispariţia relaţiilor transatlantice sau la irelevanţa ei. Realităţile geografice ne obligă la o întărire a relaţiei transatlantice”, conchide Andrei Ţărnea.

DISTRIBUIE: