Bogate, puternice și reunite de aceeași misiune. Ar putea sta ceva în calea forţei militare arabe unificate, dacă și-a propus să elimine terorismul din regiune? Analiștii intuiesc faptul că obstacolul ar putea fi chiar ţările arabe.

Statele occidentale nu au decât motive de bucurie după ce, duminică, 21 din cei 22 de lideri care își reprezintă ţările din rândurile Ligii Arabe au convenit asupra formării unei forţe militare unificate, care să răspundă situaţiilor de criză din regiune, în special ameninţării teroriste. Vestul ar avea numai de câștigat dacă ţările arabe și-ar înfrânge singure demonul terorismului. Dar este acesta un scenariu posibil?

Pentru prima dată în existenţa Ligii Arabe, aceasta a coagulat o forţă unită și dispusă să investească militar în combaterea terorismului. Anunţul a fost făcut în cadrul summitului de la Sharm el-Sheikh (Egipt) – de la care marele absent a fost Siria – și a vizat în special situaţia din Yemen, care s-a agravat după ce președintele Mansour Hadi a fugit din ţară. Miliţiile Huthi, alcătuite din șiiţi aparţinând sectei zaidite, au preluat controlul asupra capitalei yemenite și asupra parlamentului după o recentă lovitură de stat, iar în prezent ameninţă Yemenul cu un dezastru economic și umanitar care ar putea reflecta situaţia actuală din Siria, spun analiștii.

Bătălia intereselor

Conducătorii Arabiei Saudite și alţi lideri din regiune consideră că succesul insurgenţilor Huthi este un rezultat al manipulării lor de către guvernul de la Teheran, interesat să preia controlul asupra zonei cu o importanţă strategică semnificativă. Însă militanţii Huthi nu sunt singura forţă insurgentă din regiune. Dacă în vest și centru forţele Huthi se luptă cu fidelii președintelui yemenit, în est, organizaţia Al-Qaeda în Peninsula Arabă, care controlează zona, luptă cu ambele tabere. Iar aceasta în timp ce încearcă să își consolideze autoritatea, aparent subminată momentan de notorietatea crescândă a grupării Stat Islamic.

Iţele sunt așadar mai încurcate decât ar fi fost convenabil pentru ca un atac direcţionat împotriva forţei Huthi să funcţioneze.

Gruparea zaidită nu are sprijinul tuturor comunităţiilor șiite din Yemen. Iar pentru stoparea ofensivei ei, este nevoie ca interesele tuturor categoriilor semnificative de populaţie să fie respectate. Însă mai mulţi experţi au dubii că ambiţiosul proiect al unei forţe militare unite arabe ar putea duce la bun sfârșit planul acesteia, tocmai din cauza numeroaselor diviziuni care există în interiorul lumii arabo-musulmane și a intereselor divergente.

Prognostic timpuriu

Momentan, ofensiva cea mai probabilă pe termen scurt, cea în Yemen, a atras se pare Arabia Saudită și Egiptul. Acesta din urmă, deși este ţara arabă cu cea mai numeroasă armată, manifestă o oarecare rezervă faţă de intervenţia în Yemen, fiindcă are deja experienţa unui eșec costisitor în această ţară între 1962 și 1970.

Vestul, deocamdată spectator la haosul din regiune, s-ar putea să se vadă nevoit să intervină prin ONU, fiindcă ameninţarea jihadistă este deja un inamic asumat al Occidentului. Dintr-un astfel de scenariu, intervenţionist, ar putea însă decurge și o reluare a dialogului între Arabia Saudită și Iran, sub tema viitoarei ordini politice, susţine politologul român Lucian Dîrdala. Iar asta s-ar putea să ridice noi provocări Vestului.

DISTRIBUIE: