Panama Papers: Cea mai mare scurgere de date aruncă în aer paradisurile fiscale

7

Ce au în comun Lionel Messi, Vladimir Putin și prietenii săi, Vasile Frank Timiş (românul cu cetăţenie austaliană care a iniţiat afacerea Roşia Montană), Michel Platini (fostul președinte UEFA) și multe alte personalităţi? Toţi au comis fraude fiscale, ascunzându-și averile în conturi off-shore.

Duminică seara toată presa a explodat după ce s-a publicat prima știre legată de ceea ce se cheamă „Panama Papers”, probabil cea mai mare investigaţie jurnalistică realizată vreodată, care scoate la iveală dovezi despre lucruri de care doar am auzit zvonuri până acum: cine, cum, unde și prin ce mijloace a ascuns averi în paradisurile fiscale.

Scrisori cu drag, din Panama

Acum aproximativ un an, publicaţia germană Süddeutsche Zeitung a primit de la o sursă secretă documentele interne ale unei firme de avocatură din Panama, care vinde companii off-shore secrete în întreaga lume. Acesta a fost însă doar începutul. În total, jurnaliștii germani au ajuns să primească 2,6 terabiţi de date, adică nu mai puţin de peste 11,5 milioane de documente: e-mailuri, documente în format PDF, fotografii, despre activitatea firmei de avocatură Mossack Fonseca în perioada 1970 – 2016. Pentru moment, aceasta este cea mai mare scurgere de informaţii în presă care a avut loc vreodată.

Jurnaliștii germani au apelat la Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (Rise Project) pentru a analiza toate documentele. Aceasta înseamnă că „Panama Papers” este rezultatul muncii a aproape 400 de jurnalişti de investigaţie din peste 100 de instituţii de presă din 80 de ţări, între care BBC, The Guardian, Le Monde, La Nación, Sonntagszeitung sau Falter. Din informaţii care au apărut deocamdată în presă, tot acest efort îi va scoate în sfârșit la lumină pe aceia care profită de aceste paradisuri fiscale pentru a spăla bani și a comite fraudă fiscală. Este vorba despre personalităţi din lumea sportului, lideri politici, oameni de afaceri și celebrităţi și care relevă chiar și legături cu războiul civil din Siria.

Cum să ascunzi miliarde de dolari

Ce se știe deocamdată despre ce conţin documentele? The Gurdian scrie că printre cei 143 de politicieni numiţi în documente, 12 sunt lideri de stat, care împreună cu familiile lor și cu cei mai apropiaţi asociaţi erau deja bănuiţi că au conturi off-shore. Printre aceștia se numără premierul pakistanez, Nawaz Sharif; fostul vicepreședinte al Irakului, Ayad Allawi; preșdintele Ucrainei, Petro Poroshenko; fiul fostului președinte al Egiptului, Alaa Mubarak, și premierul Irlandei, Sigmundur Davíð Gunnlaugsson. Ar exista dovezi pentru existenţa unei scheme de două miliarde de dolari, ce ar merge tocmai până la Vladimir Putin.

De asemenea, membri ai Parlamentului britanic, familiile a cel puţin opt dintre membri ai corpului de conducere a Chinei și 23 de persoane care figurează pe listele negre de sancţiuni economice pentru că sprijină regimurile din Coreea de Nord, din Rusia, Iran, Siria sau Zimbabwe sunt clienţi ai Mossack Fonseca, firma de avocatură care le-a vândut companii în Seychelles, Panama, Insulele Virgine Britanice și în alte paradisuri fiscale. Din România, apar nume precum Vasile Frank Timiş, cu o firmă înfiinţată în Bahamas, dar și Corneliu Iacobov și alte nume-cheie din privatizarea combinatului Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie. Iacobov a fost deja condamnat la închisoare, iar documentele arată că acesta a cumpărat de la Mossack Fonseca compania Ayalex Investments Ltd., din insulele Seychelles, în timp ce dosarul său se judeca, iar autorităţile din România nu au putut să dea de urma societăţii, unde acesta a ascuns o parte din averea sa secretă, scrie RFI. Rise Project va publica şi numele altor afacerişti de top din România implicaţi în acest scandal.

Ce se va întâmpla mai departe

Compania de avocatură a negat acuzaţii, spunând că lucrează fără reproș de 40 de ani și că are proceduri „robuste” pentru depistarea cazurilor cu probleme. Problema este că nu este nimic ilegal în folosirea unor companii off-shore, dacă se respectă legile jurisdicţiei respective. Însă documentele arată că bănci, firme de avocatură și alţi jucători din aceste paradisuri nu respectă cerinţele legale menite tocmai a certifica faptul că beneficiarii nu sunt implicaţi în activităţi criminale, corupţie sau evaziune fiscală.

Autorităţile din state precum Australia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au declarat deja că vor urmări acuzele de evaziune fiscală și spălare de bani rezultate din această scurgere de informaţii, însă FT scrie că „Panama Papers” va avea mai degrabă un impact asupra încercării care se face la nivel global de a reglementa cumva aceste paradisuri fiscale, decât un impact individual. Panama este cel mai important centru financiar care se opune unei iniţiative globale pentru mai multă transparenţă. Este doar una dintre cele patru jurisdicţii (Bahrain, Nauru, Vanuatu) care au refuzat să adere la reguli de transparenţă, în afară de Statele Unite, care a refuzat, dar care a adoptat reguli similare. Noile informaţii vor pune presiune pe Panama să facă schimb de date fiscale automat cu celelalte ţări și va pune presiune pe companiile legale să se retragă din această jurisdicţie.