Premieră elveţiană ratată: 2.000 de euro oferiţi „gratis”

8

Elveţienii au respins masiv, printr-un referendum, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi cetăţenii, salariaţi sau șomeri. Iniţiativa trebuia să facă parte dintr-un proiect unic în lume, stârnind dezbateri furtunoase într-o ţară care pune mare preţ pe valoarea muncii, relatează Agerpres.

Conservatoarea Elveţie este prima ţară din lume care a organizat un referendum naţional privind acordarea unui venit de bază necondiţionat. Iniţiativa populară a propus virarea unei alocaţii universale în fiecare lună tuturor elveţienilor, dar și cetăţenilor străini rezidenţi în Elveţia de cel puţin 5 ani, indiferent dacă au avut sau nu un loc de muncă. Iniţiatorii proiectului au sugerat suma de 2.500 de franci elveţieni (2.260 de euro) pentru fiecare adult (ceea ce constituie o sumă mică în raport cu nivelul de trai din Elveţia) și de 650 de franci elveţieni (circa 500 de euro) pentru fiecare minor. Rata participării la vot a fost de 46%, iar 76,9% dintre votanţi au respins, în final, proiectul venitului minim. Ideea de a primi aceste sume fără niciun fel de muncă prestată nu a fost primită favorabil de majoritatea elveţienilor, care preţuiesc foarte mult valoarea muncii.

Guvernul a avertizat că acceptarea iniţiativei ar afecta competitivitatea companiilor și ar putea duce la taxe mai mari, solicitându-le alegătorilor să voteze negativ, pe motiv că procedura ar costa prea mult și ar submina coeziunea socială. Autorităţile au estimat că propunerea ar fi costat 208 miliarde de franci elveţieni pe an, ceea ce ar fi avut implicaţii asupra economiei, dar și asupra cetăţenilor cu salarii deosebit de mici. O mare parte din costuri ar fi trebuit să fie acoperite de asigurările sociale existente, însă nu ar fi fost suficiente. Suplimentar, ar fi fost necesare reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe pentru realizarea diferenţei rămase, de 25 de miliarde.

„Este un vis vechi, puţin marxist. Plin de bune intenţii de necontestat, însă fără fundament economic”, afirmă Charles Wyplosz, directorul Centrului Internaţional de Studii Monetare și Bancare, de la Geneva, el avertizând că decuplarea remuneraţiei de muncă nu va face altceva decât să determine oamenii să muncească mai puţin.

„Elveţienii au judecat duminică într-un mod realist. (…) Să fii plătit fără să muncești ar fi fost un pas major. Iar iniţiativa nu era clară, ea era menită mai ales să alimenteze o discuţie”, a comentat la rândul său Andreas Ladner, un analist politic local.

Cetăţenii au avut, la rândul lor, opinii diferite cu privire la această propunere. „Am votat pozitiv pentru că banii nu au cu adevărat locul lor în această lume, sunt atât de arbitrari și legaţi de jocurile de putere”, a declarat Ronnie Lehmann (în vârstă de 37 de ani), conform Reuters, care câștigă peste 4.000 de franci lunar ca mecanic de biciclete. „Dar nu sunt surprins că propunerea a fost respinsă, lumea nu este pregătită încă pentru această schimbare”, a continuat elveţianul. În schimb, o femeie pe nume Melanie a spus că a votat negativ. „Mi se pare un pericol real care constă în faptul că, odată ce oamenii își împlinesc nevoile de bază, nu prea se mai simt responsabili să aibă grijă de cei care cu adevărat au nevoie.”