„Țipam şi încercam să ne apărăm, dar tipii ăștia nu se opreau.” Este rezumatul unei nopţi de coșmar pentru multe dintre femeile din Köln, chiar în pragul trecerii dintre ani. A trecut deja o săptămână de la evenimentele ciudate petrecute în orașul german și discuţiile pe marginea lor continuă, evidenţiind probleme grave pentru viitorul Europei.

Agresiunile sexuale în lanţ ar putea compune mai degrabă imaginea de fundal pentru o ţară situată la marginea civilizaţiei, dar în niciun caz a Germaniei. Dar ceea ce părea imposibil a devenit deja un fapt consumat. Este vorba de agresarea sexuală şi jefuirea mai multor femei în noaptea de Revelion de către persoane provenite, probabil, din Africa de Nord şi din ţări arabe. Conform unor surse din cadrul poliţiei, la comiterea agresiunilor au luat parte circa 1.000 de suspecţi.

Oficialii germani s-au întrecut în a condamna această situaţie bizară. Ministrul de interne a subliniat că astfel de incidente nu pot fi tolerate. Ministrul justiţiei a vorbit chiar despre o nouă dimensiune a criminalităţii. Angela Merkel a fost chiar mult mai tranșantă, calificând incidentele drept nişte „atacuri dezgustătoare”. Cu toţii cad de acord că în Köln s-a întâmplat ceva neașteptat, care nu poate fi trecut cu vederea. În ciuda acestor declaraţii, o întrebare legitimă nu poate fi reprimată: Sunt primele semnale ale consecinţelor primirii refugiaţilor în Europa?

Tăcerea este de aur?

La prima vedere, este greu de exclus vinovăţia imigranţilor. Autorităţile au precizat că au primit peste 90 de plângeri din partea unor femei agresate. Una dintre femei ar fi fost violată. În mai toate plângerile înregistrate, făptaşii sunt descrişi drept bărbaţi între 18 şi 35 de ani cu trăsături arabe sau africane. Radioteleviziunea WDR susţine că ar fi vorba despre numeroase persoane sosite din alte localităţi și nu este exclus să fi acţionat coordonat.

De ce nu au fost prevenite și, mai ales, de ce despre aceste agresiuni s-a aflat destul de târziu? Au trecut zile până când autorităţile să dea primele informaţii, iar presa a tăcut și nu s-a obosit să facă investigaţii care să o pună în situaţia penibilă de a recunoaște că este posibil să fi și greșit atunci când a susţinut acceptarea cu braţele deschise a tuturor imigranţilor, fără limite. Nu este însă exclus ca teama de a nu fi etichetaţi ca extremişti sau xenofobi să îi fi determinat pe politicieni să opteze pentru acest interval al tăcerii. Să fi fost dorinţa de a „proteja o inexistentă idilă a paradisului german al refugiaţilor?”, se întreabă jurnalistul Deutsche Welle, Petre Iancu, într-o declaraţie video. În acest caz poate fi invocată o atitudine similară cu cea din localitatea Rotherham, din nordul Angliei, situaţie descrisă de BBC. Mai mulţi pakistanezi au abuzat sexual minori, forţând chiar prostituarea unora. Autorităţile au știut, dar au ignorat faptele, din teama de a nu fi considerate xenofobe. Corectitudinea politică pare să ceară un tribut tot mai greu, pe listă intrând acum și victimele din Köln.

Europa, prinsă în propria capcană

Pe de altă parte, s-ar putea foarte bine concluziona că situaţia din orașul german nu face decât să indice cât de profundă este criza Europei în raport cu valul de refugiaţi. Practic, bătrânul continent nu își regăsește cadenţa unor reacţii coerente și de perspectivă. Acest fapt este ilustrat foarte bine de declaraţia primăriţei oraşului Köln, Henriette Reker, ea însăși victimă a unei atitudini xenofobe. Soluţia pe care a întrezărit-o (probabil ca să rămână fidelă opiniilor ei promigraţie) a fost să le recomande femeilor să se ferească de bărbaţi, păstrând o distanţă sigură de aglomerările de bărbaţi. Mai mult chiar, a ţinut să precizeze că o distanţă de mai bine de lungimea unui braţ ar fi ideală. Așa cum este ușor de intuit, cetăţenii şi-au exprimat nemulţumirea cu privire la discursul axat pe victime în loc de agresori, scrie The Independent.

Să nu vadă oare politicienii că „plasează continentul în offside democratic”, se întreabă retoric Petre Iancu, sugerând astfel că maniera de a susţine aproape necondiţionat imigranţii riscă să alimenteze și mai mult extremismul de dreapta. Nu este singurul care își pune problema în acești termeni. „Agresiunile sexuale comise de tineri musulmani asupra multor femei în noaptea de Revelion au efectul unei bombe. Este foarte periculos”, avertizează un alt important jurnalist german, Volker Wagener. În opinia lui, este clar că o parte a imigranţilor sosiţi în Germania au un alt comportament, ghidat după norme masculine de legitimare a violenţei valabile în lumea musulmană. Aceasta ar fi o mare problemă pentru Germania, dar nu numai.

Starea de tensiune și de derută se accentuează și pe fondul legilor destul de încurcate referitoare la expulzare. Conform legilor actuale, imigranţii care au comis delicte penale pot sta liniștiţi. „Este uşor să soliciţi expulzarea, dar să o pui în practică devine un proces anevoios, cu multe piedici legislative. Poate dura luni sau chiar ani”, susţine un specialist german în migraţie. În acest context, tot mai puţini germani înţeleg ce se întâmplă. Indiferent cine sunt agresorii, reacţiile iniţiale ale autorităţilor germane indică faptul că asistăm la o denaturare a conceptului de societate deschisă. O societate deschisă este una în care unui străin (nu doar cel islamic) i se oferă șansa unei realizări personale, fără discriminări, dar nu una în care „milioane de musulmani se pot instala pe teritoriul Europei fără nicio îngrădire”, susţine jurnalistul Horaţiu Pepine, pentru DW. În concluzie, jocul s-a încins încă de la debutul anului 2016. Vor reuși politicienii să menţină un echilibru între valorile Europei și securizarea propriilor cetăţeni? Este o întrebare în funcţie de care va fi configurat viitorul întregului continent.

DISTRIBUIE: