Din păcate, la nivel european, situaţia este departe de a se fi detensionat. În urma referendumului de joi, irlandezii au votat în favoarea adoptării pactului bugetar european, care va fi, potrivit premierului irlandez de centru Enda Kenny, sinonim cu stabilitatea.

Pactul fiscal se referă în primul rând la reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european. Acesta prevede respectarea „regulilor de aur” cu privire la echilibrul finanţelor, sub ameninţarea sancţiunilor. Potrivit pactului, deficitul structural este limitat la maximum 0,5 – 1%, datoria publică ce depăşeşte 60% din PIB va trebui redusă anual cu 20% şi bugetul trebuie să fie echilibrat permanent.

Presa irlandeză afirmă că rezultatul referendumului a fost cauzat de frică şi că, în realitate, irlandezii sunt rezervaţi faţă de agenda europeană. Ca mărturie în acest sens stau două lucruri. În primul rând, deşi referendumul a trecut cu 60,3%, prezenţa la vot a fost sub 50% dintre cetăţenii cu drept de vot. În al doilea rând, irlandezii şi-au dat seama că şi-ar fi făcut lor în primul rând rău dacă ar fi votat împotriva Pactului Fiscal.

Irlanda se află într-o situaţie deosebită în UE, deoarece ţara este total dependentă de ajutoare din Europa, ţara nefiind capabilă să-şi procure capital pe piaţa liberă. Irlanda beneficiază, de la sfârşitul lui 2010, de un plan de salvare de 85 de miliarde de euro acordaţi de UE şi Fondul Monetar Internaţional în schimbul unor angajamente în domeniul bugetar. Un eventual rol negativ al pactului european nu ar fi avut impact imediat asupra acestui plan de salvare, dar ar fi interzis Irlandei accesul la Mecanismul european de stabilitate destinat să susţină ţările din zona euro aflate în dificultate, care va intra în vigoare în luna iulie.

În urma referendumului, Europa poate răsufla liniştită, dar nu pentru o perioadă prea lungă de timp. Urmează alegerile anticipate din Grecia, pe 17 iunie, unde este posibilă dezlănţuirea unei reacţii în lanţ de căderi la bursă şi dezechilibre economice. Europa priveşte cu teamă spre greci, care s-au opus până acum măsurilor de austeritate şi disciplinei bugetare.

Irlandezii sunt prima naţiune care a fost consultată cu privire la policile europene. Alţi europeni sunt frustraţi de faptul că Europa a ajuns să-şi privească de sus cetăţenii şi că majoritatea măsurilor se iau de sus, fără ca cetăţenii să fie consultaţi. Franţa organizează alegeri parlemantare în iunie şi se aşteaptă ca francezii să voteze împotriva candidaţilor care au propus măsuri de austeritate. La fel s-a întâmplat şi în Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.

Deşi este ca o gură de aer proaspăt, rezultatul referendumului de joi nu rezolvă problema decât ala nivel local. Europa se află, în continuare, divizată între mânie şi frică, aşa cum afirma Ben Tonra, profesor de politici europene la University College Dublin.