Astăzi, deputaţii decid asupra cenzurii în presă și pe Facebook

3

În septembrie 2015, senatoarea ALDE Cristiana Anghel a iniţiat un proiect de lege ce incriminează insulta și calomnia. Dacă iniţial, proiectul prevedea pedepse cu până la trei ani de închisoare pentru insultă și calomnie, în urma lipsei de susţinere din partea colegilor din PSD, ulterior senatoarea l-a modificat, înlocuind închisoarea cu „zile-amendă", o zi-amendă fiind în cuantum de 150 lei/zi. Presedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a fost cel care a respins propunerea în ședinţa grupurilor reunite ale coaliţiei, considerând că este o idee periculoasă să arestezi oameni „pentru că se înjură pe stradă sau la televizor... Asta ar mai lipsi în România”, conform Hotnews. Deși, iniţial, senatoarea Anghel a respins ideea că propunerea dânsei era îndreptată în mod special împotriva presei, mai târziu a declarat: „Aş minţi să spun că nu îi vizează pe cei din presă, dar nu atât de mult cât vizează relaţiile sociale”. Deci, intervenţia liderului PSD ar putea fi văzută ca salvatoare la momentul respectiv, însă adevărul este că Liviu Dragnea lucra la o altă propunere legislativă care are ca scop final autocenzura jurnaliștilor și nu numai, fără hazardul închisorii. Această lege trebuie să fie votată astăzi de către Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Pe 5 octombrie 2015, Liviu Dragnea și-a prezentat proiectul legislativ „anti-defăimare socială” în Biroul Permanent al Senatului. În aceeaşi zi, proiectul a fost trimis la trei comisii (două pentru aviz şi una pentru raport) care și-au dat avizele în doar două zile, astfel că, pe 7 octombrie 2015, s-a dezbătut în Senat şi s-a dat şi votul final. Pe 12 octombrie 2015, propunerea legislativă intrase deja în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru a fi repartizată la comisii. Nu este de mirare că s-a ajuns în situaţia în care societatea civilă este complet neinformată în momentul în care această lege trebuie să fie votată, iar singurul motiv pentru care parcursul a fost puţin încetinit s-a datorat tragediei din Colectiv, scriu jurnaliștii.ro. Pentru comparaţie, proiectul legislativ al doamnei Cristiana Anghel trebuie să fie dezbătut în Comisia Juridică din Senat abia în această săptămână și a fost amânat în urma ultimelor modificări aduse de senatoare.

Ce presupune propunerea

Deghizată ca o propunere pentru bunul mers al societăţii, pentru apărarea anumitor grupuri discriminate, ca promotoare a toleranţei și „corectitudinii politice” și ca „o formă de protecţie a demnităţii umane”, după cum a descris-o fostul ministrul al Justiţiei din guvernul Ponta, Robert Cazanciuc, legea permite sancţionarea cu amenzi de la 1.000 la 30.000 lei, dacă defăimarea vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 la 60.000 lei, dacă vizează un grup social. În proiect, defăimarea socială este definită extrem de lax ca fiind „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la o categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SISA”. Conform acestei definiţii, orice părere exprimată despre un partid politic poate fi considerată defăimătoare. Consiliul legislativ, deși a dat aviz pozitiv legii, a propus totodată eliminarea sintagmei apartenenţă politică“ din definiţia grupului social, însă Senatul nu a ţinut cont de recomandare, atrage atenţia Silvia Simion de la Revista 22. Mai departe, incitarea la ură și discriminare socială este definită ca „incitarea publicului prin orice mijloace, la ură sau discriminare socială împotriva unui grup social”. O astfel de definiţie ar putea rezulta în blocarea demersurilor de organizare de proteste civile prin intermediul Facebook, de exemplu.

O altă mare problemă a legii este înfiinţarea unui departament special în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNDC), care se va numi Departamentul pentru Promovarea Demnităţii și Toleranţei și va fi format din zece persoane din cadrul CNDC, despre care nu se știe pe ce criterii vor fi angajate  sau cum vor funcţiona (Colegiul CNDC este compus din nouă membri cu rang de secretari de stat, numiţi pe criterii politice de către Parlament, cu un mandat de cinci ani). Înfiinţarea departamentului trebuie făcută în 60 de zile de la publicarea legii și presupune reorganizarea CNDC, ceea ce poate însemna și înlocuirea persoanelor aflate acum în conducerea Colegiului. Acest nou departament va aplica amenzile stabilite, după definiţiile laxe ale defăimării, demnităţii umane, toleranţei și grupului social. „În astfel de condiţii, se înlocuiește, practic, judecata imparţială, echilibrată a unui magistrat într-un proces civil în care sunt reclamate încălcarea dreptului la demnitate, onoarei sau reputaţiei, prevăzute de art. 72 Cod Civil, cu percepţia subiectivă a unui organism numit pe criterii politice”, atrage atenţia Silvia Simon. Iar „faptul că legea dublează prevederi și reglementări aflate deja în vigoare, precum Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbaţi sau chiar și unele prevederi din Codul Penal, arată că nu discriminarea este scopul ei principal”, completează jurnalista.

Pe lângă asta, propunerea mai vizează obligaţia ca radioul şi televiziunea publică să includă programe de promovare a toleranţei, profesorii să urmeze cursuri pe această temă, iar unităţile de învăţământ să adopte un plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării. „Este extrem de oportună iniţiativa pentru că poporul român nu a fost niciodată un popor intolerant, din contră, a fost un popor care, datorită multiculturalismului şi situaţiei sale, a fost extrem de tolerant. De ce un astfel de proiect de lege? Uitaţi-vă în jur (…), priviţi la câtă intoleranţă asistăm în aceste zile. Acest tip de intoleranţă nu trebuie acceptat”, a susţinut senatorul Cristian Dumitrescu, din cadrul PSD. Legea a fost votată în Senat inclusiv de Gabriela Vrânceanu-Firea, fost jurnalist Antena 3 și actual președinte interimar al PSD București, posibil candidat la Primăria Generală.

Reacţii necesare

Deși traseul propunerii legislative prin Parlament a fost excepţional de rapid, totuși, mai multe organizaţii neguvernamentale precum Expert Forum, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social și Centrul Român pentru Politici Europene au acţionat la timp și le-au transmis deputaţilor, în luna octombrie, o scrisoare deschisă, cerând să respingă proiectul din cauza faptului că presupune restrângerea libertăţii de exprimare și că va fi folosit ca instrument de intimidare a vocilor incomode din presă și societatea civilă. Alte șapte organizaţii de media, printre care Active Watch, APADOR-CH, CRJI și SAR, au cerut direct „retragerea imediată”, întrucât, pe lângă definiţiile vagi, instituie un alt organism de sancţiune care nu respectă standarde de independenţă, transparenţă și minime garanţii procesuale.

„Considerăm acest proiect de lege un atac brutal la adresa ideii de nediscriminare în România, care instituie responsabilitatea colectivă, permite sancţionarea solicitărilor pentru autonomie ale comunităţilor minoritare, un proiect de lege ce dublează, înrăutăţind, prevederi din actuala legislaţie antidiscriminare și încalcă directivele europene în materie de nediscriminare. Acest proiect conţine definiţii vagi, permiţând abuzuri, inclusiv limitarea libertăţii de exprimare. Este, de asemenea, un proiect care instituie în interiorul CNCD-ului un alt organism de sancţiune inadecvat pentru domeniul discriminării și care nu respectă standarde de independenţă, transparenţă și minime garanţii procesuale”, este scris pe site-ul activewatch.ro. 

După aceste reacţii, Liviu Dragnea a declarat că va diminua cuantumul amenzilor, precizând că „această lege nu a fost gândită ca un mijloc de cenzură“, ci ca un mijloc legal pentru „demnitatea umană“. Ulterior a majorat amenzile maxime până la 100.000 de lei, scrie Revista 22. „Ţin foarte mult la această lege și abia aștept să fie adoptată”, declara Dragnea. Dacă va fi adoptată astăzi, singura posibilitate de contestare este atacarea legii la Curtea Constituţională.