România rămâne campioană la mită

113

România e ţara membră UE cu cea mai mare proporţie din populaţie care dă mită. Asta deși circa jumătate dintre români consideră corupţia una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţara noastră, arată un raport realizat de Transparency International.

„Continuăm să fim lideri detașaţi în Europa când vine vorba de mită. România este ţara membră a UE cu cea mai mare proporţie din populaţie care dă mită, cu mult peste media europeană”, sună comentariul RFI pe marginea noului raport, care are în vedere Europa și Asia Centrală. Acesta arată că, în medie, una din șase familii a plătit mită când a accesat servicii publice. Rata crește semnificativ pentru ţările din est. La polul opus, ţările cu cele mai mici rate de date de mituire sunt Belgia, Franţa, Germania şi Olanda.

„Cele mai mari rate au fost înregistrate în Tadjikistan (50%), R. Moldova (42%), Azerbaidjan, Kîrgîzstan și Ucraina (38%). România a înregistrat cea mai mare rată dintre statele Uniunii Europene, cu 29%, urmată de Lituania, cu 24%”, precizează organizaţia citată, potrivit Agerpres. Asta înseamnă că una din trei familii din România recunoaște că a dat mită în ultimul an, în timp ce, în majoritatea statelor din blocul comunitar, mai puţin de una din 20 de familii a recurs la această metodă. Faţă de nivelul înregistrat la sondajul din 2013, rata a crescut în ţara noastră.

În ceea ce privește România, Transparency Internaţional sesizează că tinerii în general solicită ca spaţiul public, dar și cel specific mediului de afaceri să nu mai condiţioneze accesul la servicii și/sau carieră de existenţa unor pârghii bazate pe relaţii. În plus, se atrage atenţia asupra faptului că instituţiile publice, dar și companiile nu sunt performante în a genera un mediu real de integritate. Raportul arată că, la nivelul companiilor din România, inclusiv al celor de servicii și utilităţi, există probleme în privinţa integrităţii și a comunicării cu publicul.

„Administraţia publică nu a reușit să își transforme conduita și modalităţile de interacţionare cu cetăţenii și cu privire la procedurile de rutină se constată aceleași practici de facilitare a serviciilor publice. Rata mică de răspuns la oportunitatea raportării corupţiei arată, pe de o parte, că acele reţele protejate pot acţiona fără ca răspunsul de aplicare a legii să vină prompt și, pe de altă parte, că la nivel de prevenţie mecanismele de remediere interne nu funcţionează nici în administraţie, nici în companiile de furnizare a serviciilor către public”, susţine studiul.

Această situaţie are implicaţii pe termen lung. Europa s-a confruntat în ultimii ani cu o creştere a popularităţii mişcărilor naţionaliste, scrie Transparency International. Cauzele acestui fenomen sunt multiple şi complexe, dar una dintre cele mai importante este faptul că populaţia crede că instituţiile democratice tradiţionale nu reuşesc să îşi îndeplinească promisiunile şi nu sunt de încredere, explică ONG-ul. Poate că nu întâmplător, 49% din români consideră corupţia ca fiind una dintre cele mai mari trei probleme cu care se confruntă ţara.

„Stăm bine cu combaterea corupţiei la nivel înalt, dar foarte prost la prevenţie”, explică, pentru RFI, Codru Vrabie, de la Funky Citizens. „Ne lipsesc trei lucruri: educaţia pentru integritate în învăţământ, transparenţa decizională la nivel central și local și aducerea unor manageri profesioniști în instituţiile publice.” Codru Vrabie mai spune că, din informaţiile procesate de organizaţia pe care o reprezintă, mita medie care se dă în România este de 284 de euro pe an.

Totuși, doar o treime dintre români (36%) consideră că practicile de mită și corupţie sunt răspândite în mediul de afaceri din ţară, mai puţin decât cota medie acordată de Estul Europei (46%), conform unui studiu realizat de o companie de cercetare și dat publicităţii în primăvară. Aceasta înseamnă că pentru al treilea an consecutiv percepţia privind mita și corupţia în România este în declin. Studiul Global din 2014 indica un procentaj de 46%. Însă această scădere procentuală nu este suficientă, în contextul în care numărul românilor care au declarat că au recurs la mită rămâne unul ridicat. Explicaţia acestui aparent contrast este relativ simplă. „Mediul public și cel privat trebuie să treacă la promovarea integrităţii în rândul membrilor și la un management activ de etică și integritate cu rezultate evaluabile de business. Societatea civilă românească trebuie să treacă de la abordarea pe exemple la abordarea pe problemă, mult mai echilibrată și nepartizană, pentru a atrage suportul publicului larg în demersul anticorupţie”, apreciază reprezentanţii Transparency International.

DISTRIBUIE: