România și politizarea jurnalismului

7

Libertatea presei figurează printre cei mai importanţi indicatori ai unui sistem democratic sănătos, dar, cu toate acestea, nu pare să stea niciodată în atenţia publicului din România.

Vestea bună este că, în timpul în care nu am fost atenţi, România a urcat trei locuri în clasamentul mondial al libertăţii presei, realizat de Organizaţia „Reporteri Fără Frontiere”. Cu toate acestea, pentru România este o îmbunătăţire aproape nesemnificativă. „Probabil că anul 2014,, fiind un an electoral, a înregistrat mai multe incidente care au afectat libertatea presei. Anul trecut lucrurile s-au mai liniștit un pic şi probabil că asta explică îmbunatăţirea aproape nesemnificativă a punctajului României”, explică, pentru RFI, Răzvan Martin, coordonatorul de programe de la ActiveWatch.

Harta interactivă a organizaţiei plasează în top zece ţări ca Finlanda, Olanda, Norvegia, Danemarca, Noua Zeelandă, Costa Rica, Elveţia, Suedia, Irlanda și Jamaica. Surpinzător este că ţări precum Slovacia, Cehia, Slovenia, Namibia, Andorra, Ghana, Africa de Sud, Cipru, Chile stau mai bine decât Statele Unite, care se află pe locul 41. România este nu prea departe, pe locul 49 din totalul de 180 de ţări.

Cu toate acestea, să nu uităm că presa din România se confruntă în continuare cu grave probleme care îi afectează libertatea și obiectivitatea. Este vorba despre „politizarea actului jurnalistic, corupţia din interiorul industriei, faptul că o mare parte dintre principalele televiziuni de ştiri şi principalele publicaţii la nivel naţional, dar mai ales publicaţiile scrise locale sunt fie deţinute, fie finanţate, fie controlate de diverşi politicieni sau oameni de afaceri aflaţi foarte aproape de zone de putere politică, persoane care exercită și un control editorial.” (Răzvan Martin) Dosarele DNA din ultimii doi ani au adus dovezi serioase în acest sens.

Însă ceea ce este poate și mai important de observat la clasamentul de anul acesta este că pe toate continentele punctajul se află în scădere din cauza „unui climat de teamă și tensiune, combinat cu controlul crescut asupra redacţiilor exercitat din partea guvernelor și a grupurilor de interese private”, citează Casa Jurnalistului. Problemele care se ridică la nivel mondial, războaie, terorism, încălzire globală, criză economică, inechitate socială etc. strâng cureaua în jurul discuţiilor deschise, mulţi dintre liderii lumii dezvoltând „o formă de paranoia faţă de jurnalismul legitim.”