Spaniolii votează pentru o nouă democraţie

5

Spania nu s-a mai confruntat cu o transformare politică atât de dramatică de la moartea lui Franco, anunţă The Guardian. Sistemul bipartit care funcţiona de minune a fost spart, iar alte două partide, care nu au nici vechime și nici experienţă, au intrat în Parlamentul spaniol. O nouă coaliţie de guvernământ trebuie făcută, între patru partide care se află în acest moment în tabere opuse, fiecare încercând să salveze ţara pe cont propriu.

În luna noiembrie, Spania a marcat 40 de ani de la moartea dictatorului Franco, la 82 de ani ai săi, eveniment care a deschis calea spre pace și modernizare în ţară. Presa scrie însă că politica și societatea spaniolă trăiesc în continuare sub umbra acestui personaj care a marcat un trecut turbulent, iar rănile de pe urma războiului civil din 1936-1939 nu s-au vindecat nici până acum, când societatea este mai divizată ca oricând. Calitatea democraţiei spaniole s-a erodat și este ân vizorul celor care au încercat odată să o protejeze.

La primele alegeri democratice de la căderea dictaturii, prioritatea clasei politice era să se asigure că ţara nu se destabilizează complet, explică Pedro J. Ramírez, un binecunoscut jurnalist din Spania, care a lansat site-ul de știri El Español. Sistemul a fost gândit să coordoneze puterile legislative, executive și juridice, dar,cu trecerea timpului, democraţia a devenit o „particraţie”, adică o concentrare a puterilor în mâinile celor din top, o situaţie care nu este departe de punctul zero de la care a pornit democraţia spaniolă, citează The Guardian. Astăzi există o distanţă enormă între cetăţeni și cei care se află la putere, o distanţă care a fost exacerbată de criza economică. Acum, politica și societatea spaniolă sunt divizate mai mult ca niciodată, sistemul politic bipartit fiind învins de două noi partide care s-au ridicat la putere în ultimii doi ani și care acum, la ultimele alegeri politice regionale, au divizat puterea în parlament.

Partidul Socialist și Partidul Popular au pierdut din locurile pe care le deţineau în Parlament în faţa noilor partide. Ciudadanos, de centru-dreapta, va intra în Parlament cu 40 de locuri și Podemos, de centru-stânga, cu 42, scrie El Pais. Deși Partidul Popular, de la conducere, a atras în continuare cele mai multe voturi, acesta a pierdut majoritatea, fragmentarea puterii cerând o nouă coaliţie de guvernare. Reușita unui astfel de aranjament presupune obligativitatea politicii de a se deschide la un nou tip de dialog, poziţie neexperimentată destul până în prezent. Mulţi spanioli au sărbătorit rezultatul alegerilor, dar alţii s-au întrebat cât de „guvernabilă” va fi ţara lor în continuare, având în vedere poziţiile politice opuse ale celor care intră acum în Parlament faţă de cei de la care au atras o parte din electorat.

Impresia generală este că, la situaţia în care de află Spania, ar fi fost de mirare ca lucrurile să stea altfel și ca o astfel de convulsie politică să nu fi avut loc. The Guardian amintește că rata șomajului rămâne peste pragul de 20% în populaţia generală a Spaniei, pe când printre tineri situaţia este extrem de drastică, aproape jumătate dintre ei fiind șomeri, un total care poate fi eclipsat doar de Grecia. Toţi cei care au intrat în șomaj au fost lăsaţi și fără beneficii sociale. În anul 2014, aproape 100 de familii au fost date afară din casele lor, în fiecare zi. Astăzi, unul dintre trei copii riscă sărăcia și excluderea socială. Ar fi fost dramatic ca în această situaţie Spania să nu reacţioneze pentru reformarea sistemului, însă dramatică este deopotrivă și situaţia politică din prezent. Drama însă nu este totuna cu tragedia și nici nu o presupune. De abia de acum înainte poate exista o speranţă pentru un viitor mai bun.

DISTRIBUIE: