Presa independentă din Turcia, eliminată de poliţie

7

O întâmplare ignorată de marile publicaţii de știri din lumea occidentală a zguduit, zilele aceste,a Turcia. Țara pe care Merkel se gândește să o promoveze pentru intrarea în Uniunea Europeană în schimbul favorului de a-și închide graniţele astfel încât să nu mai ajungă refugiaţi în Europa tocmai a închis ultimele „bastioane” ale presei libere.

Două televiziuni cu viziuni politice opuse conducerii turce au intrat ieri cu forţa sub controlul guvernului. Poliţia a desfășurat efective pentru preluarea controlului asupra a 22 de companii deţinute de holdingul Koza Ipek, care ar avea legături cu imamul Fethullah Gulen, opozant al președintelui Erdogan și  fost exilat în Statele Unite. Companiile deţinute de holdingul respectiv se află sub anchetă, după ce justiţia turcă le-a acuzat de „finanţare, recrutare și propagandă” pentru Feytullah Gulen și le-a pus sub tutelă. Operaţiunea a fost transmisă în direct, ocazie cu care s-a văzut că poliţia a folosit tunuri de apă pentru a dispersa câteva sute de persoane care se strânseseră în faţa sediilor televiziunilor Kanalturk şi Bugun din Istanbul.

„Aceasta a fost Turcia, în data de 28 octombrie, cu câteva zile înainte de niște alegeri cruciale, care au virat spre o confruntare, decisivă pentru viitor, între democraţie și opusul ei”, spune unul dintre opozanţii lui Erdogan, care are puternice legături cu mișcarea lui Gulen. Astfel de scene erau de neimaginat în orice  ţară, fie ea și din lumea a patra, a mai spus el, citat de RFI. Se pare că cele două canale de televiziune erau cam ultimele care să fie și independente, și critice. De cealaltă parte, mass-media favorabilă partidului de guvernământ AKP nu s-ar bucura de vânzări pentru că oamenii știu că este „cumpărată”.  După alegeri, ar urma o altă acţiune legală împotriva mai multor ziare de opoziţie, a spus Aydin Unal, un legislator din cadrul AKP și consilier al președintelui.  „După data de 1 noiembrie, îi vom trage la răspundere. Ziarul Sozcu ne insultă zilnic”, a declarat marţi Unal.

Criticii spun ceea ce se poate observa și cu ochiul liber, și anume că Erdogan a devenit din ce în ce mai autoritar de când a ajuns preşedinte în august 2011, iar numărul în creștere al celor puşi sub acuzare pentru presupusele insulte aduse la adresa lui susţine această observaţie. Artişti, jurnalişti şi elevi au fost vizaţi de aceste proceduri penale, însă recent doi băieţi cu vârste de 12 și 13 ani ar putea fi condamnaţi la închisoare după ce au fost surprinși în luna mai în timp ce distrugeau un poster cu Erdogan pe străzile din Diyarbakir. „Nu am fost atenţi cine era în imagine, nu ştiam cine e”, a mărturisit judecătorilor băiatul în vârstă de 12 ani. Procurorii spun însă că dacă vor fi găsiţi vinovaţi, băieţii ar putea primi împreună pedepse de la 14 luni, până la patru ani şi opt luni de închisoare. „Dacă preşedintele pune sub acuzare doi copii care au rupt un poster, este trist ce se întâmplă cu justiţia”, a precizat avocatul celor doi minori, conform Mediafax.