Două întâlniri extrem de importante au avut loc în zilele care au trecut. Extremiștii europeni s-au reunit la Sinaia, de unde au lansat mesaje menite să atragă România pe axa eurofobilor care vor să destabilizeze Europa, în timp ce la Washington Fondul Monetar Internaţional și Banca Mondială au dat start tradiţionalei întâlniri de primăvară.

Cu zăhărelul la Sinaia

Mai mult de 500 de lideri ai partidelor naţionaliste din UE s-au întâlnit zilele trecute la Sinaia, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Europa noastră – Europa Naţiunilor”. De organizare s-a ocupat europarlamentarul Laurenţiu Rebega, care a intrat în Parlamentul European pe listele PC, după care a trecut de partea naţionaliștilor, deţinând actualmente funcţia de vicepreședinte în cadrul grupului Uniunea pentru Europa Naţiunilor. Alegerea locaţiei este una care ar trebui să ne pună pe gânduri și care este, deopotrivă, dezonorantă.

„Sunt dovezi clare, în ultimele luni și în ultimii doi ani, cu privire la faptul că aceste formaţiuni (n.r. de stânga și de dreapta) au primit bani pe filieră rusească. Asta nu înseamnă că o eurofobie nu este născândă și în afara unei finanţări externe, categoric că există oboseală în anumite pături sociologice din vestul Europei cu privire la proiectul european, însă este paradoxal să vezi că un asemenea congres are loc într-o ţară eurofilă cum este România”, comentează la RFI consultantul politic Radu Magdin.

Majoritatea liderilor care s-au reunit la Sinaia sunt dușmani declaraţi ai românilor și care, nu de puţine ori, s-au poziţionat în mod public împotriva primirii și integrării comunităţilor românești de la ei din ţară, cerând chiar să se ia măsuri speciale împotriva imigranţilor români și bulgari. Acum, acești lideri au venit să susţină că „România este o ţară cu un mare potenţial, aflată însă într-o situaţie dificilă, care merită mai mult decât o sângerare umană teribilă provocată de pesimism”, după cum comenta Marine le Pen. Cum ar trebui apreciate aceste puseuri subite de îngrijorare din partea unor asemenea personaje? „Nu trebuie să avem încredere în bunul său simţ și în dorinţa sa de mai bine la adresa românilor, e foarte interesantă preocuparea aceasta… Nu există simpatii faţă de România, ci cel mai probabil se vrea punerea României pe un fel de radar al extremismului, unde nu își are locul”, avertizează Magdin.

Nu putem să facem abstracţie de faptul că situaţia de faţă se integrează într-un context mai larg al ultimilor ani, în care se operează o separare din ce în ce mai clară între ce înţeleg europenii vestici prin democraţie și felul cum aleg să o aplice lideri din ţări precum Ungaria, Polonia, Cehia, Croaţia și din alte ţări candidate la intrarea în UE, precum Serbia, Muntenegru, Macedonia. Separat, unele dintre aceste ţări, precum Macedonia și Serbia, au primit și invitaţia de a se alătura NATO, pe urmele Albaniei și Croaţiei. Analiștii Foreign Policy văd aici un efort diplomatic de a contracara influenţa Rusiei în zonă și de a asigura consolidarea regimurilor democratice. La o privire mai atentă însă, se pare că legiuitorii europeni sunt dispuși să ignore sau să submineze corupţia care caracterizează această regiune a Europei și să permită funcţionarea unor regimuri autocrate, care îmbrăţișează politica UE doar de faţadă, în timp ce îngroapă democraţia la ei acasă și destabilizează întreaga construcţie europeană.

FMI lansează un raport îngrijorător pentru economia globală

Dacă lipsa de încredere în decidenţii politici și în viitorul proiectului european nu ar fi o problemă destul de mare, aceasta vine la pachet cu instabilitate financiară la nivel global, conform ultimului raport FMI, publicat înainte de întâlnirea cu Banca Mondială. Preţurile mici și volatile la materiile prime, printre care și ţiţei, din ultimii aproape doi ani a însemnat că producătorii și investitorii au lucrat mai mult pe intuiţie și frică decât pe strategii, ceea ce a dus și la volatilitatea pieţelor. Efectul imediat este retragerea capitalului străin din economiile emergente, singurele funcţionale în timpul crizei din 2008, dar care acum sunt în mari dificultăţi.

Scăderea drastică a preţului la ţiţei nu a ajutat cu nimic economia reală și economiile dezvoltate au rămas tot blocate într-o creștere atât de lentă, încât seamănă mai mult a stagnare. Mecanismele cunoscute pentru stimularea creșterii economice au fost folosite și au dat greș, rând pe rând. Băncile centrale au mers atât de departe încât au dus dobânzile în zona negativă, spre aproape disperarea băncilor comerciale. În același timp, băncile comerciale din economiile dezvoltate „nu au reușit sau nu au dorit să scape de balastul numit credite neperformante”, citează RFI. Următoarea măsură pe care ar putea să o adopte băncile centrale dacă practica dobânzilor negative nu funcţionează este „aruncarea banilor din elicopter”. China a fost motorul de tracţiune pentru întreaga economie globală, dar acum și economia chineză este în scădere drastică și are nevoie de restructurare atât în sistemul bancar, cât și în companiile de stat. Concluzia documentului este clară și tranșantă: anul acesta au crescut riscurile în economia globală.

În aceste circumstanţe politice și financiare, zona euro trebuie să se pregătească pentru o nouă criză economică, avertizează ziarul german Sueddeutsche Zeitung. Părăsirea austerităţii de către statele europene din sud, pierderea influenţei cancelarului german care semnalează posibile schimbări politice, dar și critica faţă de politicile Băncii Centrale Europene, care a trecut la dobânzi negative, toate acestea sunt elemente care ar putea provoca o furtună mai rea decât cea din 2008. Noi alegeri politice se preconizează pentru Franţa și Germania care, în formula Hollande-Merkel, nu au reușit să repornească motorul din sânul Europei. Și, deși Merkel mai are influenţă asupra Greciei, care manifestă în continuare nevoie de bani, influenţa sa asupra altor state care au gustat austeritatea s-a cam pierdut. Dacă nu se revine la un consens politic eficient pentru redresarea economiei, criza care va urma va fi mai dură decât prima pentru că, „de data aceasta, cuferele vor fi atât de goale și mecanismele de apărare, atât de slabe, încât moneda unică ar putea dispărea cu totul”, scrie Sueddeutsche Zeitung, publicaţia care a stat la baza investigaţiei Panama Papers.