Rusia trebuie ţinută încă în corzi. Aceasta este decizia asupra căreia marii lideri ai lumii au căzut de acord. Putin nu pare să fie foarte deranjat, permiţându-și să răspundă într-un limbaj plastic.

În Alpii Bavariei s-a făcut apel pentru unitate în faţa Rusiei. În termeni declarativi, marii lideri ai lumii par să agreeze ideea amplificării crizei în care se găsește Rusia. Ar fi singura modalitate în care aceasta ar putea fi determinată să renunţe la politica sa expansionistă.

Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei trebuie menţinute până la „respectarea suveranităţii Ucrainei”, au stabilit preşedintele SUA şi cancelarul Germaniei chiar înainte de începerea summitului G7. „Vom sta împreună, ca aliaţi inseparabili în Europa şi în lume”, a dat asigurări Obama. „În pofida diferenţelor existente, Germania consideră Statele Unite un prieten şi un partener esenţial”, a declarat și Angela Merkel. Pe acest fond de unitate, a fost luată decizia de a rămâne inflexibili faţă de Moscova și uniţi în faţa terorismului.

Un G7 împotriva imperialismului rus

Donald Tusk, președintele Consiliului European, justifica eliminarea Rusiei din grupul ţărilor selecte care au participat la reuniunea din Germania prin faptul că, „întâi de toate, suntem o comunitate a valorilor. Tocmai de aceea, azi Rusia nu este printre noi.”

Singurul care nu pare să fie foarte deranjat de faptul că G8 a devenit G7 este chiar liderul de la Kremlin. Într-un interviu recent, Putin acuză că deteriorarea relaţiilor cu UE „nu a fost alegerea noastră; ne-a fost dictată de partenerii noştri”. Pentru a se face mai bine înţeles, a apelat chiar la figuri de stil, într-o ușoară notă umoristică: „Noi n-am privit niciodată Europa ca pe o amantă. I-am propus întotdeauna Europei o relaţie serioasă. Numai că acum avem impresia că Europa preferă o relaţie materialistă, nu-i pasă decât de propriile interese.”

Declaraţiile venite din partea celor două tabere nu fac decât să ilustreze cât de profundă este falia relaţională dintre Est și Vest. Astfel, Obama îl acuză pe Putin că încearcă să „recreeze gloria imperiului sovietic” prin acţiunile sale în Ucraina, iar pentru a fi oprit, liderul de la Casa Albă consideră că nu există decât alternativa continuării „presiunilor asupra Rusiei pentru a respecta termenii acordului de la Minsk”.

Mai mult decât atât, „dacă Rusia, care acţionează prin separatiști, își intensifică agresiunile pe teritoriul Ucrainei, atunci sancţiunile vor trebui înăsprite”, a mai spus șeful statului american, adăugând că, la „nivel tehnic”, deja se poartă discuţii în această direcţie. „G7 dorește să transmită clar faptul că, dacă este necesar, suntem gata să impunem sancţiuni suplimentare Rusiei”, a afirmat Barack Obama. Aceste măsuri se impun pe fondul ultimelor informaţii oferite de către Kiev, care acuză că în Donbas luptă 42.000 de rebeli și soldaţi ruși, care ar avea în dotare 500 de tancuri.

Unitate în G7?

Această poziţie fermă împotriva Rusiei pare să fie mai mult decât rezultatul unei animozităţi americane. Întreg G7 s-a raliat (cel puţin în termeni declarativi) acestei tentative de a pune capăt imixtiunii ruse în teritoriul ucrainean. „Suntem preocupaţi de recenta intensificare a luptelor pe linia de contact. Reiterăm apelul la respectarea totală a armistiţiului și la retragerea armelor grele, apel lansat către toate părţile implicate”, se menţionează într-un comunicat final al G7.

Rămâne de văzut câtă determinare vor avea liderii lumii atunci când vor trebui să treacă efectiv la implementarea sancţiunilor cu care ameninţă Rusia. Premierul britanic, David Cameron, le-a cerut statelor Uniunii Europene să manifeste unitate în menţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei. „Trebuie să ne asigurăm că Europa rămâne unită”, a spus Cameron la sosirea în Bavaria. De ce a simţit șeful guvernului britanic nevoia să insiste pe problema unităţii? Cel mai probabil a dorit să ţintească spre acele state europene care și-au manifestat reticenţa de a accepta prelungirea sancţiunilor, ce expiră în luna iulie. Deja oficiali britanici declaraseră că unele state est-europene au exprimat temeri cu privire la impactul negativ pe care prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei l-ar avea asupra propriilor exporturi de produse agroalimentare. În acest context, replica lui Cameron își găsește rostul: „Totuși, atunci când a trebuit să se dea un răspuns robust agresiunii sprijinite de Rusia, Marea Britanie nu a ţinut cont de pierderile suferite de sectorul ei financiar și cred că toate statele ar trebui să procedeze la fel”, a subliniat șeful executivului britanic.

Însă de pe urma accentuării sancţiunilor cel mai mult vor avea de pierdut chiar cetăţenii ruși. A fost unul dintre punctele pe care Obama a dorit să îl atingă la conferinţa de presă de la încheierea reuniunii, menţionând că acţiunile președintelui Putin fac rău Rusiei și fac rău poporului rus. Deocamdată, liderii G7 par hotărâţi să meargă mai departe. Rămâne de văzut cât vor mai dori și cetăţenii ruși să continue să gireze aventura politică a propriului conducător.

Foto: Wikimedia Commons

  • ETICHETE:
  • g7
DISTRIBUIE: