Europa se întoarce la populism

1494

Oricât de sus ar vrea să ţină bastionul democraţiei, Germania a rămas o ţară europeană apropiată de Rusia. Alegerile din Polonia, de duminică, marchează un viraj puternic al Europei Centrale spre populism, avertizează experţii. Este un parcurs pe care ar putea să îl urmeze curând și Franţa dacă l-ar alege ca următor președinte pe Nicolas Sarkozy, reîntors în politică cu idei ce încalcă drepturile și libertăţile umane și cu o critică puternică a politicii Europei faţă de prietenul său Vladimir Putin.

În Polonia, euroscepticii au revenit la putere și au preluat majoritatea parlamentară. Este pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989 când un partid înregistrează un scor atât de mare, de 39%.  Este vorba despre Partidul Dreptate și Justiţie, care i-a învins pe liberalii care conduc ţara de 8 ani cu o agendă ce include măsuri antimigraţie și promisiuni economice de natură populistă, explică RFI. Politica antimigraţie este contrară celei dictate de Bruxelles și ar veni în coliziune cu partenerii europeni, în special cu Germania. Cât privește politica externă, s-ar păstra o deschidere deja tradiţională faţă de SUA și un discurs mai dur la adresa Rusiei, care, din nou, ar incomoda Germania.

Le Monde notează care ar putea fi unele dintre schimbările prevăzute de Partidul Lege și Justiţie în Polonia. Este vorba, astfel, despre centralizarea puterii, cu un rol mai semnificativ pentru președinte și premier (președintele face parte din gruparea politică câștigătoare),  cu sporirea controlului asupra mass mediei publice și poate chiar și asupra justiţie. Din programele sociale ar putea face parte reducerea vârstei de pensionare și creșterea alocaţiilor pentru copii, iar ca politici economice s-ar propune taxarea suplimentară a băncilor și supermarketurilor, trecerea în proprietatea statului a câtorva bănci și o scădere a impozitării companiilor de la 19 la 15%. Religia ar urma să devină materie obligatorie la Bac, scrie RFI.

„Așteptata victorie a Partidului Lege și Justiţie, a lui Jaroslaw Kaczynski, în alegerile parlamentare din Polonia, marchează  sfârșitul unei ere în istoria Poloniei, Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei”, scrie EuObserver. Dacă la început toate erau îndreptate spre integrarea europeană, acum fiecare este concentrată pe interesul naţional. Zona euro s-ar putea să nu reziste unei astfel de atitudini, avertizează experţii. „Platforma populistă din regiune poate fi cel mai bine descrisă ca o revoltă împotriva lumii moderne, tot mai globalizată, integrată și mobilă”, scrie EuObserver, într-un timp în care supravieţuirea proiectului european are nevoie de cât mai multe politici de integrare profundă.

Spre interesele naţionale nu se îndreaptă doar fostele ţări comuniste, ci o schimbare apare și la orizontul Franţei, unde partidul lui Marine le Pen și a lui Nicolas Sarkozy urcă din ce în ce mai mul în sondaje. Fostul președinte Sarkozy este în fruntea partidului care a venit cu ideea de a elimina din școlile de stat ce cad sub incidenţa primarilor din partid orice carne din meniurile servite elevilor, în afară de carnea de porc, vizând astfel copiii de imigranţi și de evrei. În prezent, fostul președinte se află la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, faţă de care a rămas apropiat din vremea fostului mandat prezidenţial. Sarkozy a denunţat politica actualului președinte francez și a partenerilor său occidentali faţă de Rusia pe problema Ucrainei, menţionând că „a fost o gravǎ eroare aceastǎ politicǎ în urma cǎreia au apǎrut condiţiile unui nou rǎzboi rece cu Rusia”, citează AFP.