Securitatea globală stă din nou sub ameninţarea nucleară

8

Arhitectura securităţii globale se umple de găuri în piesele ei de rezistenţă, pe măsură ce ţări din lumea a treia își dezvoltă potenţialul nuclear, grupările teroriste fac deja pași pentru obţinerea materialelor pentru așa-zisele „bombe murdare”, iar ţările care deţin 90% din arsenalul nuclear, SUA și Rusia, tatonează un posibil nou război rece.

În aceste circumstanţe s-a desfășurat cel de-al patrulea și ultim summit nuclear, iniţiativă internaţională ce îi aparţine președintelui Obama, care acum se pregătește să cedeze locul la Casa Albă cuiva care ar putea sau nu să continue acest tip de diplomaţie nucleară.

Marile puteri

În anul 2009, președintele american rostea la Praga un discurs istoric, despre un viitor al umanităţii „fără arme nucleare”. Viziunea sa, reiterată recent într-un articol pentru Washignton Post, urmează de fapt linia stabilită de președinţii americani de dinaintea lui, democraţi și republicani, inclusiv Ronald Reagan, care spusese: „Căutăm ca într-o zi să eliminăm toate armele nucleare de pe faţa pământului.” Cea mai importantă recunoaștere a eforturilor sale pentru garantarea păcii mondiale a constat în primirea Premiului Nobel pentru Pace, iar cea mai mare realizare practică a programului de neproliferare nucleară este acordul negociat cu Iranul. Însă, în afara de aceasta, președintele își părăsește funcţia într-o lume mai complicată, vulnerabilă, destabilizată, cu mai multe focare de criză, conflicte locale și violenţă.

Comunitatea internaţională este vizibil mai divizată acum decât era în anul 2009, în multiple aspecte, unule dintre ele fiind și problema nucleară. Este adevărat că pot fi enumerate progrese: 12 ţări, printre care Ucraina, Ungaria, Republica Cehă, Uzbekistanul şi România, au acceptat să renunţe la stocurile de uraniu îmbogăţit. Cu toate acestea, există în continuare suficiente stocuri de uraniu îmbogăţit pentru a fabrica două sute de mii de bombe de tipul celei de la Hiroshima, conform experţilor. Coreea de Nord este angajată într-o cursă fără oprire de dezvoltare a armei nucleare, fond pe care și Coreea de Sud și Japonia își pun problema unei defensive de tip nuclear. Poate cel mai notabil regres este dat de tensiunile dintre SUA și Rusia, Vladimir Putin refuzând să participe la summit, în condiţiile în care Rusia „deţine cel mai mare stoc planetar de materii nucleare civile, fiind în acelaşi timp extrem de vulnerabilă la capitolul securităţii”, scrie RFI. Boicotarea din partea lui Putin poate să bagatelizeze acest tip de întâlniri, în condiţiile în care chiar unul dintre candidaţii la președinţia americană susţine înarmarea nucleară.

Micile puteri

În ciuda tuturor acestor probleme, summitul s-a concentrat pe alte pericole. Sabotori, mercenari, teroriști, renegaţi, disidenţi etc. ar putea fura arme nucleare tactice, ar putea fura materiale radioactive, ce dispar recurent din deșeurile spitalelor din lumea a treia și din care se pot asambla „bombe murdare”, sau ar putea intra în sistemele informatice de securitate ale centralelor nucleare pentru a provoca un accident nuclear.

După atacurile de la Bruxelles, circumstanţe în care s-a aflat că iniţial gruparea teroristă SI ar fi planificat să atace o centală nucleară, aceste frici nu sunt exagerate. Al-Qaida avea o agendă cunoscută pentru a pune mâna pe arme nucleare, iar acum există teama că Stat Islamic ar avea asemenea ambiţii sau cel puţin de obţinere a unor materiale radioactive. Dacă bomba de la Aeroportul Zaventem ar fi fost una „murdară”, atunci autorităţile nu ar fi putut redeschide aeroportul, ci ar fi trebuit să construiască cu totul altul, de frica reziduurilor radioactive, explică Kenneth Luongo, președintele think-tankului Partnership for Global Security, pentru Al Jazeera.

„Nu vorbim de science-fiction. Obţinerea unei bombe murdare nu este deloc dificilă”, spune Luongo. „Ingrediente” radiologice se găsesc în multe spitale și situri industriale din lume, de unde dispar fără urmă. Barack Obama spune că locurile de unde teroriştii pot fura materiale radioactive sunt tot mai puţine: America de Sud nu mai are astfel de substanţe periculoase, iar Europa Centrală şi Asia de Sud-Est vor scăpa de materialele nucleare în acest an. În schimb, în alte regiuni ale lumii, înzestrarea cu armament nuclear continuă şi este un real pericol. Pakistanul, de exemplu, a început dezvoltarea unor arme nucleare tactice, de mici dimensiuni, care pot fi trimise ușor pe câmpul de luptă și care ar putea la fel de ușor să ajungă în mâinile care nu trebuie. Concluzia este că „stocurile globale de plutoniu sunt în creştere, arsenalele nucleare ale unor ţări sunt în creştere, ceea ce înseamnă că sunt mai multe arme nucleare tactice mici pentru care există risc mai mare de a fi furate”, a spus președintele Obama. La acest summit, 50 de lideri au promis să se dedice cauzei președintelui american, iar SUA și Marea Britanie vor participa anul acesta la simularea unui atac informatic asupra unei centrale nucleare, pentru a testa sistemele de securitate și pregătirea guvernelor de a gestiona asemenea situaţii.