Mai ţineţi minte ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) și cum trebuiau ele să salveze lumea cu dezvoltări economice fulminante? Asta nu se întâmpla acum zeci de ani. De fapt, doar acum șapte ani, președintele de atunci al Braziliei, Luiz Inácio Lula Da Silva, își exprima convingerea că JO de anul acesta vor fi excelente, pentru că în sfârșit a venit momentul Braziliei să strălucească sub atenţia lumii întregi. Avea motive să fie optimist, din moment ce Brazilia se bucura de una dintre cele mai rapide rate de creștere economică. Cum se mai schimbă lucrurile!

Astăzi, prima Olimpiadă care vine în America de Sud este învăluită în crize, frustrări și îndoieli. După șapte ani de la acel moment optimist în care Brazilia a fost aleasă ca ţară-gazdă pentru JO din 2016, Brazilia trece prin cea mai gravă recesiune din ultimul secol. Criza politică este și ea de domeniul unui record politic intern, la care se adaugă și o criză socială și de mediu. Olimpiada aceasta cu siguranţă va intra în istorie ca poate cea mai relevantă pentru vremurile pe care le trăim.

O clasă politică coruptă

Pe 12 mai 2016, Senatul brazilian a votat să o suspende din funcţie pe președinta Dilma Rousseff, care urmează să fie judecată pentru manipularea conturile publice înainte de realegerea sa din 2014, în scopul de a ascunde deficitul bugetar în creștere și de a afișa o situaţie economică necorespunzătoare realităţii. Astfel că JO încep sub conducerea președintelui interimar, care înainte ocupase funcţia de vicepreședinte, Michel Temer. Sondaje recente arătau că acesta este extrem de nepopular, doar 2% dintre brazilieni spunând că l-ar vota pentru funcţia pe care o ocupă momentan. De fapt, brazilienii nu știu ce să creadă despre suspendarea Dilmei, unii susţinând că este o tentativă de lovitură de stat. S-au organizat și proteste pentru înlăturarea lui Temer și reinstaurarea președintei. Dilma trebuie să primească un verdict până cel târziu în septembrie.

Problema mai mare este că nu doar Dilma este acuzată de corupţie. Se pare că 60% din membrii Congresului sunt în prezent anchetaţi pentru corupţie, iar în dosarul în care este investigată Dilma sunt investigaţi și președintele Senatului, guvernatorului din Rio de Janeiro, membrii de top ai partidului de guvernământ, mai multe companii de construcţii care au primit contracte și pentru JO, dar și Petrobas, compania petrolieră de stat. Nu este de mirare că în ultimele luni corupţia a scos milioane de brazilieni în stradă. „Iubesc Brazilia. Îmi iubesc ţara. Dar m-am săturat de corupţie, cu toţii ne-am săturat. Nu contează din ce partid politic eşti, ne-am săturat să ne jefuieşti”, a declarat un protestatar pentru CNN.

Un vis economic în ruine

Susţinerea populară a președintei a scăzut odată cu economia, care, de la creștere, fulminantă a ajuns în plină criză. Totul se pare că a pornit de la scăderea drastică a preţului la petrol, care a dus la scăderea preţurilor la cele mai importante bunuri de export, precum soia, zahăr și cafea, la care s-a adăugat scăderea cererii din partea Chinei, una dintre cele mai importante pieţe de export pentru Brazilia. Efectele strategiei guvernului de a se împumuta masiv și la dobânzi mari au început și ele să se vadă. În doar cinci luni de zile între 2014 și 2015, Petrobas a pierdut 70% din valoarea de piaţă.

Din 2011 și 2015 realul brazilian s-a depreciat semnificativ faţă de dolar. Anul trecut, economia a suferit o scădere de 3,8%, aruncând ţara în recesiune. Doar în primul trimestru din 2016, economia Braziliei a mai scăzut cu aproape 6 procente. Inflaţia a crescut, șomajul a crescut, iar nemulţumirile oamenilor care nu mai pot să își plătească datoriile pentru case și alte lucruri achiziţionate când economia mergea bine au crescut odată cu el. Ideea era ca un megaeveniment precum Olimpiada să stimuleze economia și să ducă la creștere economică în urma investiţiilor făcute și a creșterii turismului. Experienţa trecutului ar fi trebuit să fie folositoare pentru a sparge această iluzie. Un studiu de caz realizat de Seven Pillar Institute arată că joburile pentru muncă manuală care se creează momentan nu au impact pe termen lunag și că investiţiile de care se bucură ţările gazdă tind să fie doar spre beneficiul bogaţilor, în timp ce mare parte din profit se duce înapoi la investitori.

În trecut, pentru orașe precum Barcelona și Los Angeles, foste gazde, Jocurile s-au dovedit a fi profitabile și un bun stimulent economic. Pe de altă parte, gazde precum Grecia și Montreal, nu au făcut decât să adune datorii. Cheltuirea a miliarde de dolari pentru un eveniment de 15 zile nu este o strategie de creștere economică pe termen lung, în special într-o ţară pentru care cheltuielile sunt disproporţionat de mari. Brazilia ar fi trebuit să se înveţe minte de la găzduirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2014. Nu este nicio mirare că doar cu 49 de zile în urmă, guveratorul din Rio de Janeiro declarase o „stare de urgenţă financiară”, cerând sprijin de la guvern pentru a evita „un colaps total al securităţii publice, sănătăţii, educaţiei, transportului și managementului de mediu”.

Cum să te îmbolnăvești în Rio

Ce își doresc cel mai mult sportivii care participă la JO de anul acesta? Să se întoarcă întregi și sănătoși acasă, ceea ce spune multe. Mulţi campioni au hotărât să rateze concursul din cauza virusului Zika, ce bântuie ţara și pentru care nu s-a găsit încă niciun remediu și nici metode de împiedicare a răspândirii sale prin ţânţarii purtători. Familia este pe primul loc pentru mulţi sportivi, chiar și printre cei care au doar planuri, mai apropiate sau mai îndepărtate, de a-și întemeia una. România s-a deplasat la Rio cu un lot de 97 de sportivi și 7 rezerve, care vor participa la 15 discipline. Poate cel mai sonor nume dintre cei care au decis să nu participe de frica epidemiei de Zika este Simona Halep.

Cu aproape 170.000 de cazuri de infectări cu Zika, ţara este epicentrul epidemiei, iar Rio este epicentrul Braziliei. Amir Attaran, profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Ottawa, a cerut relocarea sau chiar amânarea Olimpiadei. Attaran a avertizat la CNN că va fi inevitabil ca unii dintre cei 500.000 de vizitatori la care se așteaptă guvernul să sosească cu această ocazie să nu contracteze virusul, vizitatori care se vor îmbarca în 3.000 de avioane care zboară în toate colţurile lumii. Singura veste bună este că acum este iarnă în Brazilia, iar numărul de cazuri scade odată cu numărul de ţânţari.

Cu toate acestea, virusul Zika nu este nici cel mai mare și nici cel mai presant pericol pentru sănătatea publică, ci mai degrabă virusurile din deșeuri umane care se găsesc în apa din Portul Guanabara la niveluri și de 1,7 milioane de ori mai mari decât ceea ce s-ar considera a fi un nivel alarmant în SUA sau în Europa, conform ESPN. Orașul-port este gazdă pentru concursurile pe apă de la JO. Anul trecut, 38 de canotori și 7% dintre veliștii care au participat la două competiţii mondiale organizate în acest port s-au îmbolnăvit.

Problema și mai mare este că fenomenul nu este ceva unic pentru Guanabara, ci peste tot în ţară unde apa netratată face parte din viaţa de zi cu zi a comuniţilor sărace. Hepatita A, contractată din apa poluată, este endemică. În Manguinhos, una dintre favelele din Rio, copiii înoată și se joacă în râul care trece pe lângă casele lor și care este contaminat. Când plouă, apa murdară inundă comunitatea și chiar a otrăvit o grădină care trebuia să ofere alimente sănătoase comunităţii, explică Geandro Pinheiro, activist pentru sănătatea publică, care lucrează în vecinătate.

Cum să creezi o criză socială când găzduiești JO

Înainte ca Rio să iasă câștigătoare în concursul pentru găzduirea Olimpiadei din acest an, se anunţase un plan ambiţios de îmbunătăţire a serviciilor pentru cei peste un milion de oameni care trăiesc în favelele orașului. În mod special, a fost promisă rezolvarea problemei cu canalizarea. Apoi, când Rio a devenit gazdă, planurile s-au schimbat și rezidenţii s-au trezit că sunt daţi afară din comunităţi pentru a face loc unei șosele suspendate. Oamenilor li s-a promis că vor face afacerea vieţii: să dea vechile case din favele pe case noi construite la periferia orașului. Odată ajunși acolo, departe de centru și de cartierele bogate, dar care sunt și centrele unde lucrează cei mai mulţi oameni de oraș, s-au trezit că trebuie să facă și două ore, doar dus, până la serviciu, și că li se cere să plătească o sumă de bani pentru apartamentele primite. Julia Oliveira, manager al proiectul de relocare, provenind chiar ea dintr-una dintre favele, spune că 1.000 de familii ale căror case au fost distruse de proiectele de construcţie pentru Olimpiadă și care au fost relocate aici nu au plătit nimic băncilor care le cer bani, pentru că pur și simplu nu au de unde. Oliveira spune că guvernul a „construit un circ pentru străini și jurnaliști, care să vadă o ţară frumoasă. Dar când se termină Olimpiada, ţara se va întoarce la aceleași obiceiuri, la violenţă și toate celelalte probleme”. Apoi, referindu-se la o zicală braziliană care datează din sec. XIX, când Brazilia s-a prefăcut în faţa britanicilor că a abolit sclavia, Oliveira spune că și această schimbare la faţă a orașului este tot „pentru ochii englezilor”.

Unii critici spun că evacuările nu au legătură cu JO, ci au fost folosite pentru a pune mâna pe acel pământ, pe care unii dezvoltatori au pus ochii de mult timp. Andrew Zimbalist, profesor și economist specializat în domeniul sportului la Smith College, a declarat că asemenea evenimente întotdeauna sporesc nivelul de corupţie în ţările care participă și în special în cele care organizează. Dr. Christopher Gaffney, geograf urban la Universitatea din Zurich, este de acord cu Zimbalist, spunând că autorităţile din Rio s-au apucat să construiască stadioane, terenuri de tenis și velodroame de multe milioane de dolari, când existau deja facilităţi adecvate. De asemenea, un membru al Consiliului orașului s-a plâns de faptul că s-a construit un teren de golf tocmai în mijlocul unei rezervaţii naturale, când orașul dispune deja de patru terenuri de golf.

Conform lui Zimbalist, Olimpiada costă 20 de miliarde de dolari, într-o economie care este cât a zecea parte din economia SUA. Iar asta la doar doi ani după ce Brazilia a găzduit Cupa Mondială, care a costat 15 miliarde de dolari. Guvernul brazilian ar plăti și până la 60% din această sumă, deși cifrele guvernului susţin mai degrabă un procent de 43%. Parte din acești bani au fost luaţi din scăderea bugetelor în diverse sectoare publice, sănătate, educaţie și servicii publice, tocmai în timpul celei mai severe recesiuni. Planurile de închide a câtorva zeci de școli și de scumpire a transportului i-au scos pe studenţi în stradă. Învăţători și doctori au protestat de asemenea când salariile au început să întârzie. Bugetul pentru poliţia din Rio a scăzut cu o treime, ceea ce a dus la o creștere a ratei criminalităţii de 15% în primele patru luni din 2016, comparativ cu anul precedent. Poliţiștii și-au organizat protestele la aeroport, așteptând turiștii cu pancarte pe care scrie: „Bine aţi venit în Iad… Oricine vine în Rio nu va fi în siguranţă” – și deja există rapoarte despre persoane din diverse delegaţii care au fost jefuite sau implicate în atacuri armate. Jocurile Olimpice vor să impună o imagine a nobleţei și valorii sportive, însă creează cadrul pentru o risipă guvernamentală ilogică, generând aproape mereu probleme ţării gazdă și având un impact uman negativ real, scrie Chris Berg, de la Institute of Public Affairs.