Femeile din Israel obţin o victorie istorică în lupta cu bărbaţii religioși

1550

„Este o zi extrem de fericită”, a declarat recent una dintre membrele organizaţiei Femeile Zidului Plângerii. De 27 de ani, această organizaţie feministă israeliană militează pentru drepturi egale de rugăciune. Acum câteva zile, eforturile le-au fost încununate de succes.

Guvernul israelian a luat recent decizia istorică de a le permite bărbaţilor şi femeilor să se roage împreună la Zidul Plângerii din Ierusalim, dând astfel curs solicitărilor formulate ani de-a rândul de mai multe grupări progresiste. Aceasta este „o soluţie de compromis pentru o problemă foarte delicată în legătură cu un loc menit să-i unească pe evrei”, a afirmat premierul Benjamin Netanyahu înaintea adoptării măsurii în executivul israelian. Cabinetul israelian a aprobat noul proiect cu majoritatea de voturi de 15 la 5, însă, așa cum era de așteptat, media ultraortodoxă a reacţionat vehement.

Nemulţumiţii

Ce îi deranjează atât de mult pe cei mai înfocaţi opozanţi? Aceștia contestă decizia prin care este prevăzută amenajarea unei noi esplanade de rugăciune mixtă, pentru bărbaţi şi femei, la Zidul de Vest (cunoscut în mod tradiţional cu numele de Zidul Plângerii). Până la adoptarea acestei decizii controversate, locul sfânt al evreilor putea fi frecventat de bărbaţi și de femei, însă în locuri diferite.

Chiar și membri ultraortodocși din guvern au criticat măsura, o voce insistentă fiind cea a ministrului de interne, Aryeh Deri, care argumenta că „în toţi anii săi de existenţă, statul Israel s-a condus în baza iudaismului tradiţional”. Tocmai încălcarea acestor valori tradiţionale provoacă cea mai mare nemulţumire. Ultraortodocșii consideră că femeile nu ar trebui să cânte sau să se roage cu voce tare în public deoarece vocile lor ar fi provocatoare pentru bărbaţi. Întrucât rugăciunea de plângere e recitată numai când se formează un cor de 10 bărbaţi, un grup de femei recitând rugăciunea în public este ofensatoare pentru tradiţionaliști.

Astfel devine explicabil de ce, în 2013, atunci când activiste feministe evreice s-au rugat pentru prima dată, fără constrângeri şi sub protecţia poliţiei, în faţa Zidului Plângerii, mai mulţi ultraortodocşi au încercat să împiedice acţiunea, fiind în final arestaţi. Au aruncat sticle cu apă, saci de gunoi, scaune de plastic şi ouă atât asupra poliţiştilor, cât şi asupra femeilor. Deranjul nu era cauzat atât de prezenţa femeilor (ele aveau dreptul să se roage la poalele Zidului Plângerii, însă în tăcere şi la distanţă), ci din faptul că își doreau să se roage cu voce tare, purtând şalul pentru rugăciune, filactere şi kipa şi citind din Tora, o manieră de rugăciune rezervată în mod tradiţional bărbaţilor.

Fericiţii

În timp ce unii deplâng decizia, alţii sunt în culmea fericirii. Purtătoarea de cuvânt a organizaţiei Femeile Zidului Plângerii, Shira Pruce, a declarat că măsura istorică poate fi considerată o „revoluţie pentru femei și pentru pluralismul evreiesc din Israel”. Este convinsă că, prin „aprobarea acestui plan, statul recunoaște deplina egalitate și autonomie a femeilor”.

Nu doar activistele feministe și-au exprimat satisfacţia. Chiar și rabini au salutat decizia guvernului. Unul dintre aceștia, Danny Rich, reprezentant al iudaismului liberal, a spus că executivul a luat „o decizie de referinţă pentru evreii de pe tot globul. Aceasta recunoaște că iudaismul este o religie inclusivă, cu o varietate de forme, dar expresii valide.”

Și presa a intervenit cu observaţii pe marginea acestei situaţii. Ziarul cu cel mai mare tiraj din Israel, Yediot Aharonot, a salutat hotărârea ca fiind „istorică”. Alţii nu s-au mulţumit doar cu exprimarea satisfacţiei, ci au recurs și la atacuri la adresa adversarilor.„Până în prezent, Zidul se afla sub controlul unei extreme drepte cu mentalitate îngustă şi al unor ultraortodocşi idolatri care au o viziune limitată asupra lui Dumnezeu şi a iudaismului”, a declarat Susan Silverman, membră a organizaţiei Femeile Zidului Plângerii.

Cele două locuri separate vor fi menţinute pentru cei care și le doresc în această stare. Spre deosebire de aceste două locuri de rugăciune existente, cel de-al treilea nu va mai avea un rabin angajat al statului, ci va fi administrat de o comisie mixtă. Aceasta va fi compusă din reprezentanţi ai curentului conservator, precum şi din cei ai celui progresist (acesta este susţinut puternic de evreii din diaspora), delegaţi ai guvernului, de la organizaţia Femeile Zidului Plângerii şi de la Agenţia Evreiască. Rămâne însă de văzut dacă această nouă măsură va liniști apele, iar femeile și bărbaţii se vor putea ruga împreună fără prezenţa forţelor de ordine.

DISTRIBUIE: