De la politician neo-nazist, la evreu ultraortodox, drumul lui Csanád Szegedi este orice, numai obișnuit nu.

Cu doar trei ani în urmă, Csanád Szegedi putea fi auzit imputându-le public evreilor și romilor din Ungaria vina pentru eșecurile societăţii maghiare. Omul era nu doar un orator fervent împotriva evreilor, ci chiar ajutase la înfiinţarea Gardei Maghiare, o organizaţie paramilitară care să patruleze în uniformă prin marile orașe și să menţină ordinea. Statul a scos în afara legii Garda, care purta însemne antisemite și semăna groaza printre cetăţenii care observau asemănarea izbitoare cu o armată nazistă.

Szegedi făcea toate acestea din postura de vicepreședinte al partidului radical naţionalist Jobbik, cu ajutorul căruia a ajuns și membru al Parlamentului European. Notorietatea i-a adus însă și dușmani suficient de interesaţi să sape după orice informaţie care l-ar putea coborî din clasamentele de popularitate politică. Și informaţia aceea nu a întârziat să apară: politicianul neonazist avea origini evreieși.

Un secret imposibil de ascuns

Se pare că bunica din partea mamei este evreică supravieţuitoare a lagărului de la Auschwitz. Bunicul, evreu și el, fusese căsătorit înainte și avusese și doi copii. Soţia și copiii lor au murit însă la Auschwitz. După eliberare, bunicul lui Szegedi s-a recăsătorit și a făcut o nuntă ortodoxă evreiască, însă câţiva ani mai târziu cei doi au rupt orice legătură cu religia. Mai mult, relata haaretz.com, bunicul lui Szegedi chiar s-a bucurat atunci când a aflat că fiica lui (mama politicianului) avea să se căsătorească cu un ne-evreu. Bătrânul dorea să o protejeze, întrucât se temea că un nou Auschwitz ar putea fi organizat oricând.

Vestea a fost o bombă de presă, cu atât mai mult cu cât s-a aflat că Szegedi încercase să stopeze explozia dând mită jurnaliștilor pentru a mușamaliza subiectul. Partidul Jobbik a încercat să atenueze lovitura de imagine insistând să îl trateze pe Szegedi ca pe un „evreu domesticit“, însă n-a durat prea mult și politicianul a demisionat din partid, păstrându-și totuși funcţia în Parlamentul European.

Schimbările personale prin care a trecut de atunci l-au plasat în vitrina personajelor controversate din punct de vedere internaţional. După ce s-a aflat de originile sale (iar presa a spus că politicianul știa de mult despre ele, dar a tăinuit totul), Szegedi spune că a trecut printr-o schimbare radicală, conștientizând că mesajul său antisemit era nociv pentru societate: „Antisemitismul nu are nevoie de evrei pentru că este bazat pe premise false. Este o proiecţie a propriilor noastre frici și a lipsei de stimă de sine.“

Antisemitul ortodox

Astăzi, discursul lui Szegedi se situează la extrema opusă celei căreia îi aparţinea la început, politicianul devenind acum un evanghelist al toleranţei, care profită de orice ocazie pentru a spune povestea transformării lui. Și-a asumat pe deplin originile, spune el, încercând să practice religia iudaică ortodoxă și este ghidat de un rabin Chabab din Budapesta.

Însă, deși a făcut vâlvă la nivel internaţional, fiind invitat chiar și în emisiunea Club 700, a televiziunii creștine americane CBN, povestea lui Szegedi nu a convins pe toată lumea. Budapest Times relata că evreii maghiari au, în general, o atitudine dispreţuitoare faţă de acest politician, pe care îl acuză de ipocrizie și oportunism, bănuindu-l c,ă după dezvăluirea privind originile lui, a urmat singurul parcurs care i-ar fi mai fost favorabil carierei sale politice.

Szegedi insistă că nu mai este interesat să revină în politică, însă criticii spun că ar fi trebuit să aștepte mai mult și să facă mai multe pentru a repara daunele pe care le-a adus din poziţia sa antisemită, înainte să înceapă să apară iar public și să vorbească despre el însuși.

Întoarcerea lui Szegedi la iudaism i-a făcut pe toţi membrii familiei sale să revină la credinţa strămoșilor. Cu o excepţie: bunica. „Ea încă are impresia că Holocaustul s-ar putea repeta în orice moment și că ura împotriva evreilor nu va dispărea niciodată“, spunea politicianul pentru Der Spiegel.

Motive de teamă

Îngrijorarea bunicii lui Szegedi nu este doar un rezultat al stresului posttraumatic, ci o teamă pe care o nutresc cei mai mulţi evrei din Europa. Aproximativ 76% dintre europenii care se declară evrei sunt de părere că, în ultimii cinci ani, antisemitismul din ţara în care locuiesc a crescut, iar destul de mulţi dintre aceștia se tem că vor deveni victime ale abuzurilor verbale, dar și fizice, potrivit unui raport publicat de Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA).

Aproape jumătate dintre participanţi (46%) se tem că vor deveni ţinta hărţuirii sau a insultelor deoarece sunt evrei, iar alţi 33% dintre respondenţi au declarat că le este frică de faptul că ar putea fi chiar abuzaţi psihic din această cauză. Mai mult, circa 26% dintre participanţi susţin că în ultimul an au fost victime ale atitudinii ostile împotriva evreilor, manifestate prin comentarii antisemite emise atât în persoană, cât și online, ori prin hărţuire la telefon, prin mesaje. Foarte puţini dintre cei care au căzut pradă acţiunilor antisemite au raportat aceste fapte.

Analistul Petre Iancu susţine că europenii ar trebui să conștientizeze că „explozia actuală de antisemitism nu-i priveşte doar pe evrei. Aşa cum crimele în masă teroriste ale ISIS ori ale grupării Boko Haram nu-i vizează doar pe creştini, ci și alte religii, pe agnostici, pe musulmanii moderaţi ori pe musulmanii şiiţi. În pericol suntem toţi. În vizorul teroriştilor, ca şi al antisemiţilor care-i susţin e însăşi libertatea.“

Foto: captură YouTube