O descoperire arheologică făcută la Ierusalim se adaugă la tezaurul vestigiilor care atestă acurateţea istorică a anumitor pasaje biblice.

Arheologii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim au descoperit în timpul excavaţiilor din apropiere de Muntele Templului, un sigiliu împărătesc din timpurile biblice. Sigiliul este inscripţionat cu textul „aparţinând lui Ezechia [fiul lui] Ahaz, regele lui Iuda”. De asemenea, sigiliul mai cuprinde însemne cu „doi sori înaripaţi, cu aripile orientate în jos și flancaţi de două ankh-uri, ca simboluri ale vieţii”, se afirmă într-un comunicat al Universităţii Ebraice.

Descoperirea readuce în actualitate naraţiunea biblică a regelui Ezechia, despre care arheologul Edwin Thiele spunea că ar fi domnit între anii 715 și 686 î.Chr. În timpul vieţii lui Ezechia, regatul Israel a fost dus în robie de către împăratul asirian Sargon al II-lea (720 î.Chr.), iar în timpul domniei lui ca rege al lui Iuda, Ierusalimul a fost asediat de către Sanherib (701 î.Chr.).

Principalele relatări biblice privindu-l pe regele Ezechia se găsesc în cărţile 2 Împăraţi 18 – 20, Isaia 36 – 39 și 2 Cronici 29 – 32. Primul verset din capitolul 25 al cărţii Proverbele menţionează că zicerile care îi urmează sunt o antologie realizată de „oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda”. Și cărţile profetice Ieremia, Osea și Mica fac referire la domnia lui Ezechia, mai ales că atât Osea, cât și Mica au profetizat în timpul acesteia.

Ezechia a fost contemporan și chiar a interacţionat cu profetul Isaia, acest rege fiind unul dintre cei mai notabili reformatori spirituali ai Israelului. Ezechia a interzis închinarea la idoli în Templul din Ierusalim, determinând poporul să se închine unui Dumnezeu unic, potrivit cu poruncile date prin Moise. El a distrus „înălţimile” idolatre și „șarpele de aramă” (Nehuștan), despre care se spune că a fost construit de Moise la porunca lui Dumnezeu, dar care a fost ulterior transformat în obiect de adorare idolatru. Ceea ce a făcut Ezechia a fost, într-un fel, să centralizeze închinarea, desemnând ca loc preferat pentru aceasta Templul din Ierusalim. De asemenea, regele a reluat ritualul pelerinajului pascal și tradiţia de a invita triburile risipite ale Israelului să ia parte la ceremonia Paștelor.

Portretul biblic al regelui Ezechia este unul elogios: „El a făcut ceea ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său, David. (…) El și-a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel și, dintre toţi împăraţii lui Iuda care au venit după el sau care au fost înainte de el, n-a fost niciunul ca el.” (2 Cronici 18:3,5)

Arheologii care s-au ocupat de excavaţie sunt convinși că Ezechia și-a făcut singur sigiliul, precizând totodată că acesta prezintă „urme de șnururi subţiri în lutul de pe spate, fiind cel mai probabil folosite la legarea documentelor din papirus”.

Vestigiul descoperit ieri este se pare primul însemn aparţinând unui rege israelit sau iudeu găsit vreodată în timpul unor săpături știinţifice. Dr. Eliat Mazar, coordonatorul sitului arheologic, spune că „întotdeauna există întrebări privitoare la faptele reale din spatele istoriilor biblice. Acum avem șansa să ne apropiem cât mai mult posibil de persoana în sine, chiar de rege.”

Descoperirea a fost făcută într-un sit aflat foarte aproape de Muntele Templului, considerat cel mai sfânt loc din Ierusalim și al treilea cel mai sfânt loc al islamului. Lucrările arheologice în zonă generează deseori conflicte între cele două tabere, notează The Times of Israel.