România de după Trump

71

„Ce să înţelegem din discursul izolaţionist rostit de Donald Trump cu prilejul validării sale în postura de candidat republican la președinţia SUA? Că, indiferent cine câștigă în noiembrie, lumea liberă va pierde.” Este una dintre concluziile susţinute de mulţi analiști, nu doar de jurnalistul DW care a formulat-o. Cu alte cuvinte, există riscul ca nu doar America să se schimbe, ci repercusiunile alegerilor din noiembrie să fie resimţite la nivel global.

Cine a urmărit până acum, fie și fragmentar, confruntarea electorală de pe tărâm american are suficiente motive de a-și exprima neîncrederea cu privire la pacea pe care Trump o promite. Preţul plătit pentru aceasta s-ar putea să fie scump. Unii chiar vor plăti cu vârf și îndesat. Candidatul republican a declarat la o conferinţă de presă din Florida că ar analiza aspectele privind recunoaşterea Crimeei ca teritoriu rus şi cele privind eliminarea sancţiunilor impuse Rusiei ca urmare a crizei din Ucraina. Cu câteva zile mai devreme, același Trump indica că este dispus să schimbe integral traiectoria politicii americane, sugerând că sprijinul extern va depinde de modul în care aliaţii NATO expuși unor atacuri și-au îndeplinit mai întâi obligaţiile financiare faţă de alianţă, inclusiv angajamentul acordării a 2% din PIB pentru apărare până în 2024.

Abordări de acest gen au menirea de a agita și mai mult apele deja învolburate ale campaniei electorale americane, mulţi analiști întrebându-se în mod justificat cum va arăta lumea dincolo de luna noiembrie. În consecinţă, scenariile sumbre și speculaţiile se înmulţesc. Pentru a limpezi apele, The Atlantic l-a intervievat pe Richard Shirreff, fost comandant NATO.

„NATO depinde în totalitate de conducerea americană și de dorinţa americanilor de a veni necondiţionat în ajutorul aliaţilor”, spune generalul britanic. Dacă Rusia ar decide să ocupe teritoriul unui membru al NATO, atunci, în mod clar, intervenţia armată ar putea deveni necesară”, a precizat generalul britanic. Însă, în această privinţă sprijinul necondiţionat rămâne piatra de temelie a NATO. „Totuși, din momentul în care intri într-un fel de abordare tranzacţională, aceasta subminează complet puterea de apărare colectivă.”

De aceea, un președinte la Casa Albă care nu este în mod necesar pregătit să facă faţă provocărilor internaţionale slăbește în mod incomensurabil alianţa și ar putea duce la decuplarea Americii de apărarea europeană. O astfel de traiectorie, a argumentat Shirreff, ar avea consecinţe negative nu numai pentru Europa, ci și pentru America. Acesta este motivul pentru care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus, în contraponderea comentariilor lui Trump, că „cele două războaie mondiale au arătat că pacea în Europa este importantă pentru securitatea Statelor Unite”. Problema este că starea Americii pare a fi la fel de rea ca aceea a Europei. Şi riscă „să se îndrepte, de asemenea, inexorabil, spre catastrofă”, estimează un jurnalist.

De unde ar putea apărea catastrofa?

Candidatul democrat la alegerile prezidenţiale din SUA, Hillary Clinton, l-a acuzat duminică pe rivalul său republican, Donald Trump, de „obedienţă absolută” faţă de obiectivele diplomaţiei ruse. „Faptul că Trump încurajează aceasta și aduce elogii lui Putin, în pofida a ceea ce pare a fi un efort deliberat de a încerca să influenţeze alegerile, cred că ridică semne de întrebare care ţin de securitatea naţională”, a declarat democrata.

Adevărul este că Vladimir Putin are tot interesul să-l vadă pe Donald Trump preşedinte. O spune şi Alex Ward, expert al think tank-ului american Atlantic Council. Europa va avea un aliat instabil în Statele Unite dacă magnatul american va câştiga alegerile. Dacă Putin va câștiga de pe urma lui Trump, înseamnă că există riscul ca alţii să piardă. „Cu Trump președinte, va trebui să vă temeţi de Rusia”, a spus analistul american de politică externă Robert Kaplan. Avertismentul era la adresa României. „Trump pare să nu aibă nicio loialitate faţă de NATO, ceea ce e o veste foarte proastă pentru România. Cred că o ţară ca România are o miză mare în aceste alegeri”, a continuat Kaplan.

Scenariile sunt la „modă”

Lovitura pe care s-ar putea să o încaseze ţara noastră va fi una prin ricoșeu. Întrebat dacă consideră că abordarea lui Trump în privinţa viitorului NATO ar putea crește probabilitatea agresiunii rusești în ţările baltice, Shirreff nu a negat posibilitatea unei evoluţii în această direcţie, ceea ce, mai mult ca sigur, „va face lumea mult mai periculoasă”. În cazul în care Trump va fi ales președinte, s-ar putea ca Putin nici măcar să nu fie nevoit să mai recurgă la ameninţări pentru ca alianţa să intre în colaps. De aici ar putea deriva și neajunsurile pentru România. „Scenariul meu este doar o speculaţie”, a recunoscut Shirreff. „Eu construiesc cel mai rău scenariu. Dar să ne uităm la modul în care Rusia face afaceri atunci când vine vorba de război. Rusia nu face apel la jumătăţi de măsură. Rusia se concentrează pe forţă și este nemiloasă în aplicarea ei.”

Nu toţi întrezăresc un viitor atât de sumbru. Există și scenarii ceva mai ușor „digerabile”. De exemplu, dorinţa lui Trump de a pacifica relaţiile cu Rusia ar fi o veste foarte bună pentru România, susţine jurnalistul Horaţiu Pepine într-un editorial din DW. În sens contrar, dacă SUA va continua linia Obama-Clinton s-ar menţine un culoar al ostilităţii care va duce inevitabil către un nou război. Iar marii perdanţi nu vor fi americanii, ci românii, polonezii, balticii și în general ţările mici de frontieră.

Dincolo de posibilele speculaţii și de jocurile de scenarii, este aproape o certitudine faptul că, indiferent cum vor decide alegătorii americani, cerul lumii libere va fi zugrăvit în nuanţe destul de sumbre. Chiar dacă Trump nu ajunge preşedinte, candidatura sa a atins două ţeluri extrem de importante ale politicii externe ruse: „slăbirea influenţei morale a SUA, prin subminarea reputaţiei ei de democraţie stabilă, precum şi demolarea puterii ei, prin distrugerea raporturilor cu aliaţii Americii”. României și altor ţări aflate în coasta Rusiei nu le rămâne decât să culeagă roadele acestei realităţi.

DISTRIBUIE: