Sclavia modernă stabilește noi recorduri

53

Peste 45 de milioane de oameni din întreaga lume sunt reduşi la o formă modernă de sclavie, dintre care două treimi în regiunea Asia-Pacific. Cifrele ar trebui să îngrijoreze în mod serios, fie și prin simplul fapt că arată cât de degradată a ajuns societatea umană, una care pretinde la nivel de teorie că a depășit demult timpurile în care nu exista noţiunea de drepturi ale omului.

Trafic de persoane, prostituţie forţată, copii-soldaţi, muncă forţată, folosirea copiilor pe post de cărăuși de droguri, toate acestea sunt forme de sclavie modernă întreţinute de sărăcie, discriminare și excluziune socială. Statisticile arată un fenomen în creștere, conform unei estimări recente în Indexul Global al Sclaviei pe 2016, realizat de Walk Free Foundation, iniţiativă lansată în 2012 cu scopul sensibilizării opiniei publice cu privire la formele moderne de sclavie.

Raportul este cel de-al patrulea al organizaţiei, iar concluziile sale arată că sclavagismul modern este divers și mult mai răspândit decât se credea, crescând de la 35,8 milioane de oameni, cât indicau statisticile din 2014. Concluziile cercetării arată că numărul „persoanelor vizate” este mai mare cu 30 % faţă de acum doi ani. Conform lui Forrest, această creştere este generată mai degrabă de o mai bună colectare a datelor decât de agravarea fenomenului, însă nu este exclusă și posibilitatea agravării fenomenului din cauza amplorii pe care a luat-o migraţia.

Cifre comparative

Studiul definește sclavia modernă drept „situaţii de exploatare pe care o persoană nu le poate refuza sau din care nu poate ieși din cauza ameninţării, violenţei, constrângerii, abuzului de putere sau înșelăciunii, cu tratament similar celui dintr-o fermă de animale”. Pentru o imagine cât mai apropiată de realitate, raportul compilează informaţii din 167 de ţări, rezultate din 42.000 de interviuri în 53 de limbi, dar şi din informaţii oferite de guvernele statelor respective. Astfel, potrivit raportului, India este ţara care numără cele mai multe victime ale diverselor forme de sclavie, cu 18,35 de milioane de persoane, iar Coreea de Nord este ţara cu cel mai mare procent din populaţie afectat de sclavie: 4,37%.

Fenomenul este cel mai răspândit în Asia. India este urmată de China, unde 3,39 de milioane de oameni sunt reduşi la sclavie, apoi de Pakistan, cu 2,13 milioane; de Bangladesh, cu 1,53 de milioane de victime ale flagelului, şi de Uzbekistan, cu 1,23 de milioane de sclavi. Raportul mai condamnă şi răspunsul slab al guvernelor din Iran, China şi Hong Kong faţă de acest flagel.

Lupte cu rezultate minime

În total, doar 124 de ţări au inclus până în prezent traficul de fiinţe umane printre infracţiuni, conform Protocolului ONU din 2003 ce vizează prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului  în special de femei şi copii. Dintre acestea, doar 96 de ţări au adoptat planuri concrete de acţiune pentru a coordona lupta împotriva traficului de fiinţe umane, se mai arată în raport.

Actorul Russell Crowe, care a jucat rolul unui general roman transformat în sclav în filmul Gladiatorul, a descris situaţia dificilă a oamenilor „din comunităţile noastre” care sunt cu totul prinși într-un ciclu de disperare și de degradare, „fără posibilitatea de a alege și fără speranţă”. „Ca actor, rolul meu este de multe ori să descriu emoţia umană brută, dar nimic nu se compară cu viaţa oamenilor reflectată în raportul publicat astăzi”, a spus celebrul actor american, citat de Reuters.

Chiar dacă Crowe pare să fie șocat de amploarea cifrelor, adevărul este că situaţia nu este deloc nouă. ONU şi Organizaţia Internaţională a Muncii estimau că, anual, aproximativ 21 de milioane de persoane – dintre care 11,4 milioane sunt femei, iar 9,5 milioane sunt bărbaţi – sunt obligate să muncească sub ameninţarea forţei. Iar aceasta nu este o situaţie cu care se confruntă doar ţările sărace, pierdute pe undeva prin imensitatea Asiei sau Africii. Și Europa are probleme similare, chiar dacă cifrele par semnificativ mai reduse. Astfel, nu mai puţin de 13.000 de oameni din Marea Britanie sunt sclavi, de patru ori mai mult decât cifrele anunţate anterior, a dezvăluit în urmă cu mai bine de un an secretatul britanic pentru afaceri interne, Theresa May. Mai pot fi menţionate Olanda, Statele Unite ale Americii, Suedia și Australia. Nu este și cazul României, care, conform noului raport, se află pe locul 32 în lume, cu un număr estimat la 80.200 de persoane afectate de sclavie, adică aproximativ 0,4% din populaţie. Cifra poate părea mică în comparaţie cu statisticile din alte ţări, însă pentru o ţară membră a Uniunii Europene nu poate fi deloc ignorată.

Soluţii există, însă acestea necesită ceva mai multă fermitate politică decât până acum. „Trebuie să arătăm clar că nu vom mai tolera sclavia, iar atunci când există într-un regim politic, nu ar trebui să mai întreţinem nicio legătură cu acesta”, spune fondatorul Walk Free Foundation. Aceeași fermitate o solicită și Crowe, care apreciază că „ar trebui cu toţii să ne concentrăm atenţia pe această problemă până când vom ajunge la acel punct în care pur și simplu sclavia este suficient de marginalizată pentru a i se pune capăt”. Întrebarea este dacă va exista și determinarea necesară în condiţiile în care sclavia este întreţinută de mari concerne comerciale, de pe urma cărora beneficiem fiecare dintre noi. Multe dintre muncitoarele transformate în sclave lucrează pentru companii de renume, printre care Nike, Adidas, Puma, Lacoste. În plus, drama muncitorilor din fabricile din China care lucrează pentru Apple este cunoscută de mult timp. În concluzie, cercul este mult prea vicios pentru a se sparge dintr-o lovitură, iar interesele, mult prea mari pentru a fi speranţe de anihilare rapidă a fenomenului.