Suspectul principal pentru atacurile din Paris a fost prins

1231

După atacurile de la Paris, forţele de securitate din Franţa și din Belgia l-au căutat fără încetare pe suspectul principal, Salah Abdeslam, presupunând că între timp acesta ar fi reușit cumva să scape în Turcia, în Siria sau în Maroc, beneficiind de ajutorul grupării teroriste Stat Islamic. Vineri, Abdeslam a fost găsit în capitala belgiană, în cartierul în care a crescut, în apropiere de casa părinţilor săi. După ce a fugit din Paris, Abdeslam nu a părăsit niciodată Bruxelles-ul.

Cei care l-au ajutat să treacă de trei controale de poliţie și să se ascundă pentru mai multe luni de zile nu au fost nici pe departe „fraţii” jihadiști, ci familia, prietenii și alte persoane care îl cunoșteau și care nu sunt radicali religioși, nefiind, prin urmare, pe „radarul” poliţiei, scrie Reuters. 

„Abdeslam s-a bizuit pe o întreagă reţea de prieteni și rude, care facilita deja comercializarea drogurilor și alte delicte mărunte. Aici a fost vorba despre solidaritatea vecinilor și a familiei”, a declarat procurorul federal belgian Frederic Van Leeuw. Suspectul ar fi stat ascuns în subsolul unui apartament unde locuia mama unui prieten, care nu are legături cu militanţii jihadiști. Abdeslam și fratele său conduceau un bar în Molenbeek, ce era un punct important în viaţa socială a tinerilor arabi, puţin interesaţi de religia musulmană. Barul a fost închis înainte de atacuri pentru facilitarea comerţului de narcotice.

Poliţiștii spun că acest tip de reţele care se formează în cartierele mărginașe, tipice unei anumite etnii (Molenbeek este un cartier de nord-africani), și care servesc unor scopuri diverse, deși nu sunt infailibile sunt extrem de eficiente. Abdeslam este văzut în cartier ca un tip plăcut, bine crescut, care nu dădea semne de radicalizare. „Nu era agresiv”, spune un rezident. De altfel Abdeslam nu este printre cei care au fost antrenaţi în taberele din Siria.

Divulgări și probleme

Abdeslam se află de două nopţi în arest la o închisoare de maximă siguranţă de lângă Bruges, unde așteaptă să fie extrădat în Franţa, în maximum trei luni de zile. Suspectul a fost arestat pentru „crime teroriste” și a fost supus deja interogatoriilor. Conform ministrului belgian de externe, acesta ar fi mărturisit că avea de gând să se detoneze la Stade de France, dar s-a răzgândit și că „era pregătit să reînceapă ceva la Bruxelles”, citează RFIMinistrul a mai declarat că s-a găsit mult armament şi armament greu, iar procurorul Parisului, François Molins, a declarat că Abdeslam ar fi participat la aducerea anumitor jihadişti în Europa şi la pregătirea logistică a atentatelor.

În urma divulgărilor, Sven Mary, avocat cunoscut pentru preluarea unor asemenea cazuri, a spus că va depune plângere împotriva procurorului general al Parisului pentru încălcarea secretului instrucţiei, prin faptul că a divulgat declaraţii ale clientului său din timpul interogatoriului anchetatorilor belgieni. Mary este recunoscut ca unul dintre avocaţii belgieni de top și este supranumit „avocatul canaliilor”. Printre clienţii săi se numără Fouad Belkacem, purtător de cuvânt al organizaţiei salafiste radicale Sharia4Belgium, condamnat la 12 ani de închisoare pentru facilitarea de luptători jihadiști în Siria; Michel Lelièvre, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că fusese mâna dreaptă a renumitului Marc Dutroux, fondatorul unei reţele de pedofilie; Murat Kaplan, care e evadat de mai multe ori din închisoare.

Motivându-şi alegerea de a-l apăra pe Abdeslam, Mary spune că, „dacă cineva este descris ca inamicul public numărul unu, eu vreau să lupt împotriva acestui abuz de autoritate”, citează France24. Mary spune că, de la atacuri, Franţa și Belgia sunt conduse de un „climat de frică”, ce rezultă în abuz de putere și decizii arbitrare. Avocatul a mai spus că se va opune cererii de extrădare, dat fiind faptul că s-a demarat o anchetă în Bruxelles și că atacul a fost planificat în capitala belgiană, de unde au provenit și unii dintre atacatori. O extrădare grăbită ar fi motivată de un sentiment de vină pe care Belgia îl simte faţă de Franţa și care nu are ce căuta în această investigaţie, spune Mary.