Lumea nu va mai fi la fel, iar unele schimbări nu sunt greu de intuit. Totuși „este ruşinos că a fost nevoie de acest îngrozitor semnal de alarmă pentru a determina comunitatea internaţională să acţioneze cu mai multă hotărâre”, spune un jurnalist de la DW. Se prefigurează un război amplu împotriva Statului Islamic. Ar putea fi o soluţie, însă pe fondul unei suite de complicaţii.

Europa se reactivează. Hollande cere sprijin pentru un război de anvergură, inclusiv de la Rusia. NATO pare și ea să intre în cărţi. Pe de altă parte, Putin speră să fie uitat trecutul recent și așteaptă o îmbunătăţire a relaţiilor cu Washingtonul. Astfel războiul rece care se contura la orizont pare să își trăiască ultimele clipe. Sunt doar câteva dintre mutaţiile masive care se prefigurează pe scena politică.

Câte dintre noile orientări vor fi concretizate este greu de anticipat. Totuși se poate afirma fără prea multe îndoieli că atentatele comise de Statul Islamic vor determina schimbarea radicală a strategiei geopolitice occidentale, aducând terorismul din nou în centrul agendei internaţionale, comentează Wall Street Journal.

Războiul, o soluţie viabilă?

Principalele mutaţii derivă nu doar din panica sau din emoţiile generate de carnagiul de pe străzile capitalei franceze. Atentatele de la Paris, care au avut loc după cele de la Ankara şi de la Beirut, şi doborârea unui avion rusesc în Egipt au confirmat abilitatea grupării teroriste de a acţiona în afara teritoriului pe care îl ocupă în Irak şi în Siria. Mai mult ca oricând, occidentalii au realizat acum forţa de ameninţare a terorismului, în condiţiile în care a survenit o schimbare majoră de accent din partea acestuia.

Occidentul este nevoit acum să mute decisiv pe tabla de șah, în condiţiile în care Statul Islamic are un comportament atipic faţă de alte organizaţii de același gen. De exemplu, „al-Qaeda obișnuia să aleagă obiective simbolice”, a declarat Stephane Lacroix, specialist în islamul radical de la Universitatea de Știinţă din Paris. Prin contrast, Statul Islamic vede bătălia ca un gen de „conflict aproape existenţial, care se traduce în metode mult mai nediscriminatorii de acţiune. Asta face ca atacurile sale să fie mult mai dificil de oprit.” Va fi un război generalizat? Este o întrebare care îi frământă pe mulţi, iar analizele specialiștilor duc fără rezerve în această direcţie. „Fără îndoială, aceasta este o ameninţare cu totul nouă pentru omenire și este foarte greu să ne imaginăm cum ar putea fi combătută”, a declarat Hassan Hassan, profesor la Institutul Regal pentru Afaceri Internaţionale, din Londra. Nu întrevede ca soluţie decât un război deschis, frontal, în Siria și Irak.

Complexitatea situaţiei

Nu toţi sunt convinși că această soluţie va avea și rezultate optime. Jurnalistul de la DW anunţa că „nimeni nu trebuie să îşi facă iluzii. Teroriștii care deja trăiesc printre noi nu vor putea fi opriţi prin bombardamentele din Siria.” Nici măcar SUA nu par să fie dispuse să se aventureze prea mult pe teren sirian, ezitând să trimită trupe terestre, pe fondul experienţelor din Irak şi din Afganistan. Oficialii de la Casa Albă au declarat că Obama nu este dispus la o schimbare radicală în strategia SUA. „Nu credem că trupele americane sunt răspunsul la problemă”, a declarat Ben Rhodes, un consilier pe chestiuni de securitate naţională. „Dacă trimitem 50.000 de soldaţi în Siria, ce se va întâmpla când va apărea un atac în Yemen sau în Libia sau oriunde altundeva în nordul Africii? Trimitem trupe de sol și acolo?” a întrebat retoric liderul de la Casa Albă. Mai degrabă partea americană optează pentru varianta unor forţe de opoziţie în Irak și în Siria care să fie capabile de a controla teritoriul.

O intervenţie militară amplă este împiedicată și de raţiuni care ţin de conflictul diplomatic cu Rusia. Există voci care își exprimă temerea că o coaliţie cu Moscova ar putea consolida regimul Assad, ceea ce i-ar determina pe sunniţi să susţină gruparea teroristă. „Cu cât mai mult sprijin primește Assad, cu atât mai mult li se oferă sunniţilor o singură alternativă, și anume cea de a se alătura Statului Islamic”, a declarat François Heisbourg, un specialist în securitate franceză.

Pe termen lung, complicaţiile chiar ar putea crește. Moscova, blamată până mai ieri, poate deveni mai „umanizată” de atrocităţile de la Paris. Astfel Rusia ar putea reintra în cărţi fără să își schimbe comportamentul. Aceasta ar avea consecinţe strategice importante pentru România, comentează Adevărul pe baza afirmaţiilor lui Dan Dungaciu. Cu alte cuvinte, există riscul rezolvării problemei teroriste cu preţul reafirmării Rusiei în politica internaţională. Oricum, Kremlinul pare tot mai hotărât să distrugă celulele teroriste, mai ales după ce s-a confirmat că cele 224 de victime din avionul prăbușit în Egipt au fost rezultatul exploziei unui dispozitiv improvizat plasat la bordul aeronavei.

O listă lungă de vinovaţi

Chiar dacă atacurile aeriene vor continua pe linia deschisă de Washington, continuată de Moscova și accentuată acum de replica aviaţiei franceze, nu sunt garanţii că succesul va veni imediat. Drept dovadă, atacurile americane și rusești nu par să fi slăbit semnificativ forţele islamice radicale. În plus, nu doar Statul Islamic există pe tabla de șah. Nenumăraţi vinovaţi morali s-au implicat în joc. „Au creat un monstru care acum se întoarce împotriva lor”, a scris în Huffington Post Daniel Wagner, șeful unei companii private pentru analize de securitate din Statele Unite ale Americii.

Președintele Putin, prezent la summitul G20, a declarat că Statul Islamic primește finanţare din 40 de ţări, inclusiv din state membre ale grupului respectiv. Plecând chiar și de la ipoteza unui posibil exces intenţionat de evaluare a liderului de la Kremlin, remarca sa nu poate stârni decât îngrijorare. Mulţi analiști au subliniat faptul că state precum Kuweit, Qatar și Arabia Saudită au finanţat de ani de zile gruparea Stat Islamic. Sunt ţări sunnite care au perceput această organizaţie ca un vârf de lance împotriva rivalilor șiiţi. Acum s-au împiedicat în propriile strategii. Au mizat pe crearea unei structuri care, între timp, a refuzat să mai respecte regulile jocului. Pe acest fond, se caută insistent soluţii, în condiţiile în care numărul actorilor implicaţi nu este neglijabil. Varianta războiului pare să se profileze tot mai insistent, însă lipsesc certitudinile opririi prea curând a valului terorist. Un lucru, totuși, este clar: lumea civilizată nu va mai fi la fel. Însă în ce direcţie se va schimba este încă prematur de anticipat.

 

DISTRIBUIE: