Ce îi determină pe unii tineri să se aventureze pe terenul atât de alunecos al radicalismului de tip jihadist? Este o întrebare la care și România este acum nevoită să răspundă, în condiţiile în care au apărut jihadiști de producţie internă. Cu ani în urmă, puţini ar fi prevăzut această situaţie. Sunt tineri care se radicalizează căutându-și identitatea.

„M-am născut şi am crescut creştin ortodox şi am devenit musulman după ce am găsit adevărul.” Sunt cuvintele lui Luigi Constantin Boicea, un tânăr de 17 ani, pasionat de fotbal sau de muzică, după cum spun surse apropiate. Nu a creat niciodată probleme, spun profesorii sau vecinii. Totuși a fost reţinut de DIICOT. Motivul este alarmant: suspect de propagandă jihadistă. Anchetatorii susţin că adolescentul din Craiova intenţiona să adere la formaţiuni teroriste și că a promovat pe internet filmuleţe cu decapitări făcute de Statul Islamic.

Convertirea

Povestea lui a apărut pe un blog intitulat Gazda Islamică (vezi aici), pe care a postat detalii (în limba arabă) despre convertirea sa la islamism. „Vinovatul” principal a fost un anume Omar Hamadi, „care stăpânea bine limba română”, cel care pare să îl fi introdus pe adolescent în tainele islamului, cuplându-l la realităţile din Siria. Astfel a simţit nevoia să facă „unele cercetări pe această temă”. A urmărit armata lui Bashar al-Assad, ororile comise de acesta marcându-l negativ. Convins că acesta „nu reprezintă islamul”, a dorit să cunoască alţi musulmani din oraș sau chiar din ţară. „După 5 luni de cercetare, am aflat ce s-a întâmplat în Siria şi că nu reprezintă islamul şi apoi am încercat să găsesc musulmanii din Craiova/România şi îi mulţumesc lui Allah că am găsit-o pe sora (Damian Maya)”, afirmă băiatul.

Blogul pe care a fost postată povestea lui Luigi nu îi aparţine, așa cum în mod eronat a scris o parte a presei. Articolele sunt semnate de cineva cu pseudonimul Maya (posibil, persoana de care părea să fie încântat). Tânărul spune că i-a povestit acesteia despre informaţiile obţinute şi și-a manifestat intenţia de a afla mai multe despre islam, pentru a deveni musulman. „Îi mulţumesc lui Allah, a fost de acord să mă înveţe cum să devin musulman şi, după trei luni de predare a islamului am devenit un alt om, un musulman. (…) Mulţumesc lui Allah că m-am oprit de la toate relele, cum ar fi fumatul, alcoolul, drogurile (…)”, mai scrie tânărul. Totuși, articolele de pe blogul „Mayei” nu au o tentă radicală. Printre articolele specifice teologiei islamice sunt multe povestioare moralizatoare. Radicalizarea tânărului este posibil să aibă alte surse.

Cât de reală a fost convertirea?

Trecerea unui tânăr creștin la o religie necreștină este dificil de explicat. Dubiile cu privire la sinceritatea acestui demers (derulat în urmă cu 2 ani) pot fi justificate. Tânărul pare să își fi construit în timp convingeri puternice, percepând islamul ca pe o cale spre regăsirea sinelui. „Era în stare să îşi dea viaţa pentru Allah“, a povestit tatăl. Între ei 2 a apărut un conflict. Fiind nevoit să aleagă între relaţia cu tatăl şi islamism, tânărul a ales „viaţa cu Allah”. Mai mult, după finalizarea studiilor liceale, intenţiona să meargă la Universitatea Islamică din Medina, pentru „a deveni un predicator islamic”.

„Ştiam că s-a dus la religia musulmană, am încercat să-l conving să renunţe, dar nu am putut face absolut nimic. Mergea la întâlniri periodic, însă nu ştiu exact unde, pentru că nu spunea nimănui. Se întorcea însă foarte fericit”, a spus bunicul lui Luigi. Bătrânul mai spune că băiatul îşi schimbase şi alimentaţia, aşa cum prevede religia musulmană. Deși, deocamdată există doar frânturi din povestea sa (cu prea puţine elemente cunoscute din ultimii doi ani), acestea permit conturarea unei concluzii. Luigi pare atras în mod sincer de islamism, ceea ce nu este un motiv pentru ca cineva să fie suspectat de jihadism.

Viaţa trăită la intensitate extremă

De ce au intervenit autorităţile române? Anchetatorii aveau informaţii că tânărul promova în mod sistematic, pe internet, mesaje de susţinere a organizaţiilor teroriste (filme cu decapitări, materiale video cu mesaje de ameninţare). Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii a declarat că SRI avea cunoştinţă de activitatea de autoradicalizare a tânărului din Craiova şi a furnizat toate informaţiile DIICOT-ului. Luigi își abandonase chiar și numele. Devenise Omar al-Faruq, după numele unui fost terorist al-Qaida, unul dintre locotenenţii lui Osama bin Laden.

Adolescentul frecventa Fundaţia Europe Trust, din Craiova, o organizaţie parteneră cu Asociaţia Musulmanilor din România. Liderul acestei asociaţii îl cunoștea chiar foarte bine. Conform spuselor acestuia, la început nu a observat nimic deosebit în comportamentul tânărului. „Nu era virusat de radicalizare sau de extremism.” Cu timpul, adolescentul craiovean a migrat spre extremism, postările sale de pe internet fiind cunoscute de cei din noul său mediu religios. „M-a contactat şi pe mine şi i-am atras atenţia să nu mai facă asta. Nu mi-a răspuns, nu m-a ascultat şi a ajuns unde a ajuns. Ignoranţa îşi spune cuvântul, nu cauţi să te instruieşti de pe internet. Eu îl invitasem să înveţe Coranul prin studiile online pe care le facem la Academia de Studii Islamice. Nu a venit. L-am şters dintre prietenii mei de pe Facebook”, a spus liderul Asociaţiei Musulmane.

Probleme

Situaţia în sine readuce în discuţie potenţialul de radicalizare pe care îl pot avea unele fundaţii islamice din România. Nu este sigur dacă Luigi, alias Omar, a alunecat spre extremism din cauza internetului sau a învăţăturilor vehiculate în circuitul intern al unor centre islamice din România. Nu cu mult timp în urmă, reprezentanţii cultului musulman din România atrăgeau atenţia asupra existenţei unor lăcaşuri de cult musulmane în care se propagă „idei religioase necunoscute”. Fără să le nominalize, liderii respectivi semnalau „derapajele, pentru a nu ajunge în situaţii similare celei din Franţa”.

Nu poate fi eliminată din ecuaţie lupta pentru control care se duce între muftiat și anumite organizaţii islamice care funcţionează sub forma unor ONG-uri. Din acest motiv, observaţiile muftiului trebuie analizate cu rezerve. Totuși un potenţial pericol există, iar acesta rezidă în tipul mesajelor vehiculate în anumite centre de cult. Liderul Asociaţiei Musulmanilor din România, cu sediul la Constanţa, atrăgea atenţia că, „dacă nu înveţi Coranul din surse avizate, rişti să îl interpretezi după bunul plac al unor lideri ideologici falşi. Se rup din context anumite fraze şi îndemnuri.”

Aceasta ar putea să fie și capcana în care a căzut tânărul din Craiova. Factorii turbulenţi care ţin de vârstă și de căutarea unei identităţi, suprapuşi peste o dorinţă firească, totuși, de regăsire a sinelui, îi pot împinge pe mulţi tineri în zone greu de controlat. Președintele României și-a expus opinia cu privire la acest caz, considerând că „este o problemă care, din păcate, nu va putea fi evitată nici la noi, dar și aici educaţia este soluţia. Acolo unde oamenii sunt educaţi, extremismul apare rar.” Rămâne de definit conceptul de educaţie, fiindcă, dacă acesta este redus la ceea ce furnizează școala, atunci problema riscă să rămână nerezolvată. Unii dintre teroriștii implicaţi în atentatele din Franţa frecventaseră școli bune. Este o altă dovadă a limitelor educaţiei formale, una care nu poate conferi garanţii cu privire la modelarea corectă a atitudinii faţă de viaţă.

Le Figaro, citat de RFI, a reușit să analizeze profilul teroristului de sorginte franceză, descoperind că ar fi vorba în general de tineri din clasa de mijloc, din familii de atei, suferind de depresie. Sunt ingredientele unei formule de care „au beneficiat” nu doar jihadiștii francezi. În urmă cu doi ani, presa din România dezvăluia cazul tinerei fugite de acasă pentru a se retrage la o mănăstire. Situaţiile par să fie substanţial diferite, esenţa rămâne, însă, aceeași. Derapajul spre extremă este mult mai intens în anumite momente ale vieţii. Sunt suficienţi anumiţi factori destabilizatori pentru ca prăbușirea să se concretizeze. În această privinţă, educaţia, ca instrument de lărgire a orizontului vieţii, ar avea un cuvânt important de spus.

 

 

DISTRIBUIE: