În timp ce valul de imigranţi a stârnit panică prin Europa, un potenţial pericol legat de teroriști a trecut aproape pe neobservate. Jihadiștii din Siria încep să se reîntoarcă în Europa, în ţările de origine.

„Nu te îngrijora tată, mă întorc acasă… sunt urmat de mii de luptători, voi atrage chiar mai mulţi și ne vom răzbuna pe Rusia”, este mesajul pe care un terorist i l-ar fi comunicat prin telefon tatălui său, relatează Bloomberg.

Jihadiștii încep să se repatrieze și asta este o mare problemă nu doar pentru Rusia (devenită o proaspătă ţintă a islamiștilor din Siria), ci pentru toată Europa. Timp de săptămâni consecutive, opinia publică s-a alarmat cu privire la riscul prezenţei unor teroriști printre refugiaţi. Deocamdată nu a fost confirmată existenţa vreunei strategii de acest tip care să poarte marca Statul Islamic. Aceasta nu înseamnă că Europa poate să stea liniștită. Mai liniștiţi par jihadiștii care se reîntorc acasă fără să fie stingheriţi prea mult.

Drumul spre casă este liber

„Teama mea este că vom asista la o întoarcere în masă”, a avertizat responsabilul UE pentru combaterea terorismului, Gilles de Kerchove, în cadrul unei conferinţe la Bruxelles. Nu este străină de această posibilă mișcare Rusia, care, în mod indirect, a generat o reorientare a tacticii teroriste. Coordonatorul antiterorism al Uniunii Europene este convins că atacurile aeriene ale Rusiei în Siria i-ar putea face să se întoarcă acasă pe unii dintre cei 5.000 de jihadiștii europeni care luptă acolo alături de teroriști.

„Am putea asista la o întoarcere în masă mai devreme decât ne-am fi așteptat”, a adăugat Gilles de Kerchove.

Oricum, despre acest pericol nici măcar nu se mai poate vorbi la timpul viitor. Este deja o problemă a prezentului. De exemplu, guvernul de la Londra estimează că dintre cei peste 700 de britanici care au plecat în Siria şi în Irak pentru a intra în rândurile combatanţilor grupării Stat Islamic (SI), circa jumătate au revenit în Marea Britanie. Linda, mama uneia dintre ei, avertizează că, radicalizaţi și traumatizaţi, sunt „bombe cu ceas”.

„Școală” pentru jihadiști

Îngrijorările sunt și mai accentuate din cauză că decidenţii politici sunt luaţi pe nepregătite, iar unele dintre soluţiile identificate par mai degrabă fanteziste. O demonstrează aceeași Anglie, care i-a reprimit pe jihadiști ca și cum aceștia au fost plecaţi într-un circuit turistic. Acum, mare parte dintre ei sunt din nou acasă, iar premierul britanic vrea să îi reeduce. Cameron a declarat că jihadiştii care se întorc din Siria trebuie să participe la cursuri de „deradicalizare”.

Va fi un program pe care trebuie să îl frecventeze atât teroriştii eliberaţi din închisoare, cât și cei care au revenit din Siria. Obiectivul planului este să atace „veninul” la toate nivelurile pentru a combate ideologia ce susţine jihadismul, Cameron avertizând că „înfrângerea duşmanilor noştri va cere timp, răbdare şi o adaptare constantă”. Poate că are dreptate, dar ceea ce omite să spună este preţul posibil să fie plătit până când proiectul său va deveni un succes. Deocamdată, este convins de viabilitatea strategiei sale, care „va fi câştigată numai cu argumente şi cu putere de convingere”.

Când drepturile devin o piedică

Poate că unii și-ar dori niște abordări mai punitive și nu doar soluţii care necesită multă răbdare. Este legitim ca opinia publică să se întrebe de ce sunt reprimiţi atât de ușor cei care au fost nu doar simpli pioni pe terenul de luptă din Siria și care devin o ameninţare reală pentru siguranţa Europei. Problema este că luptătorii jihadiști care se întorc acasă sunt cetăţeni europeni şi nu sunt supuși controalelor mai dure la care sunt supuși cetăţenii non-europeni, argumentează europolitics. Este aproape imposibilă împiedicarea întoarcerii pe teritoriul naţional în condiţiile în care deţin paşaport din ţara respectivă.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât nu există încă la nivel european o bază de date cu cetăţenii care intră și ies din spaţiul Uniunii Europene. Deși majoritatea ţărilor europene au aceste date, nu pot să le pună în comun deoarece Parlamentul European este îngrijorat că ar putea să fie încălcat dreptul la confidenţialitate, de aceea și insistă asupra necesităţii de a menţine un echilibru între consolidarea securităţii și protejarea drepturilor omului. În vara acestui an, s-au reluat negocierile privind Registrul European cu Numele Pasagerilor (PNR), după ce iniţiativa a fost blocată 2 ani din cauza temerilor că acest sistem de combatere a terorismului ar putea încălca unele drepturi fundamentale.

Buni și răi: cine îi știe?

Este greu de crezut că teroriștii întorși din Siria vor recunoaște participarea lor activă la operaţiunile militare. Unii se întorc dezamăgiţi de ceea ce au întâlnit acolo. Dezertările nu lipsesc. Aceștia din urmă pot fi relativ ușor reintegraţi în societatea europeană. Dar cum să îi deosebeşti pe cei care se întorc traumatizaţi de experienţa siriană, pe de o parte, de teroriştii trimişi pentru a-şi continua lupta în Europa, pe de altă parte? Un exerciţiu cu atât mai complex, cu cât Statul Islamic îşi sfătuieşte membrii să nu comită atentate în ţara lor de origine, ci în alte state, tocmai pentru a fi cât mai greu de reperat, susţine RFI. Cu alte cuvinte, se anunţă zile tulburi pentru o Europă care mai degrabă se teme de imigranţi, în contextul în care revenirea teroriștilor pare să treacă pe neobservate. Cu „puţin” sprijin din partea Rusiei, jihadiștii revin și mai intens spre locurile natale. Vor fi oare și recuperaţi?

DISTRIBUIE: