Cel mai probabil, anul 2015 va rămâne în istorie ca un an de referinţă în sens negativ. Marcat de o suită de crize și de dispute interminabile, cu soluţii dificil de identificat, nu a oferit prea multe momente de relaxare și de optimism. Tensiunile, cel mai adesea inutile, sau jocurile de culise au părut desprinse dintr-un scenariu de film. Un film cu mult suspans inspirat dintr-o realitate dură.

Finalul de an 2015 a adus în prim-planul cinefililor pelicula de lung metraj Star Wars: Trezirea Forţei. Este o ecranizare al cărei titlu se potrivește ca o mănușă principalelor evenimente ale anului. După un an 2014 ceva mai calm, 2015 a fost marcat aproape pe toată perioada sa de o trezire și o etalare a forţei. Agresivitatea în replici, în atitudini și în decizii a fost în prim-planul politicii internaţionale. Spre deosebire de seria Războiul stelelor, lui 2015 i-a lipsit ficţiunea. Evenimentele au fost nedorit de reale.

Forţa teroristă

Seria agresivităţii a fost deschisă de atentatul asupra jurnaliștilor parizieni de la redacţia Charile Hebdo. De fapt, jocurile teroriste și-au pus decisiv amprenta asupra unui an extrem de tulbure. Nimeni nu intuia că Charlie Hebdo va fi doar preambulul unei drame care va îngenunchea Franţa câteva luni mai târziu. Europa, în ansamblul ei, a fost supusă unei agresivităţi pe care nu o mai trăise de la capitularea nazismului. Pe aceeași listă a violenţei teroriste pot fi incluse atentatele din Ankara sau prăbușirea avionului cu călători ruși deasupra Egiptului. Evident, pentru europeni acestea au fost cele care au avut cel mai mare impact emoţional, însă Boko Haram, al-Qaeda și al-Shabaab au scris aceeași istorie sângeroasă în propria sferă de influenţă. Statul Islamic a reușit însă să genereze o panică globală. Spre exemplu, mulţi americani au acţionat sub impulsul emoţiilor susţinând că nu își mai doresc imigranţi islamici în ţara lor. Cu atât mai mult sunt de înţeles reacţiile acide ale europenilor confruntaţi cu aceeași problemă.

Jocul de forţă Est-Vest

Dacă teroarea islamistă a ţinut capul de afiș pe parcursul întregului an, aceasta nu înseamnă că alte evenimente pot fi considerate de ordin secundar. Din contră. Aceeași forţă, exercitată însă în alt stil, mai subtil, cu multe jocuri de culise, a putut fi identificată în relaţia dintre Est și Vest. Anul 2015 a stat sub spectrul „reîncălzirii” Războiului Rece. În această privinţă pot fi menţionate cele puţin 5 surse care au inflamat spiritele, ducându-le într-o zonă care i-a determinat pe mulţi să își exprime temerea izbucnirii unei a treia conflagraţii mondiale.

Situaţia din Ucraina poate fi inclusă la capitolul conflictelor îngheţate. În pofida progreselor înregistrate prin aplicarea Acordului de la Minsk (semnat în februarie), Occidentul a continuat să acuze Rusia de alimentarea conflictului separatist din estul Ucrainei. „Rusia continuă să ofere susţinere insurgenţilor din estul Ucrainei, folosiţi ca intermediari”, acuza, la începutul lunii decembrie, generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa. În baza acestor acuzaţii, a fost prelungită cu încă 6 luni perioada de sancţiuni economice la adresa Moscovei, semn că situaţia dintre Vest și Est nu se va normaliza prea curând.

Ca și cum nu ar fi fost suficient acest focar de tensiune, el s-a amplificat prin deciziile pe care le-a luat Kremlinul în privinţa terorismului. Mai concret, Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică și-au mutat terenul de dispută în Siria. Putin a pretins că atacă forţele Statului Islamic, asumându-și în același timp sprijinul deschis faţă de Bashar al-Assad. A fost un motiv puternic pentru ca Obama și Putin să își replice unul altuia în maniere dure. Era doar expresia vizibilă a unui joc de forţă pentru care cei doi lideri au optat în politica internaţională. În acest context, Siria a devenit practic un teren de luptă prin intermediari între NATO şi Rusia, pentru afirmarea influenţei strategice.

Dacă mare parte a anului 2015 și-a derulat istoria sub semnul acestei dispute, spre final a intrat agresiv în joc și Turcia, în urma unuia dintre cele mai grave incidente ale ultimelor decenii între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova. Mărul discordiei a fost avionul de luptă rus bombardat de armata turcă. Ankara a încercat să explice incidentul prin faptul că avionul intrase în spaţiul aerian turc. În stilul afișat pe tot parcursul anului, Putin a avertizat că incidentul va avea „consecinţe grave”.

Din acest joc al puterii și al discursurilor belicoase nu a scăpat nici România. A intrat într-un scenariu de potenţial conflict prin acceptarea instalării unor elemente antibalistice. Sistemul antirachetă de la Deveselu a devenit funcţional pe 18 decembrie, având un caracter defensiv. În ciuda acestui fapt, Rusia a reacţionat vehement, acuzând că arsenalul respectiv o vizează în mod direct. Imediat a sosit și avertismentul de a se renunţa la plan cât nu este „prea târziu”. Mai mult, Putin a insistat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice, ameninţând că armata rusă este capabilă să distrugă orice instalaţie antibalistică. Încercările de dezamorsare a tensiunii din partea oficialilor NATO au fost sortite eșecului. „Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei”, este convins Vladimir Putin.

Același gen de ameninţări au fost proferate în urma iniţiativei NATO de a invita statul Muntenegru să devină al 29-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice. Replica Moscovei a fost pe măsură. „O nouă serie de extindere a Alianţei Nord-Atlantice afectează în mod direct interesele Rusiei şi va atrage măsuri simetrice”, a transmis Ministerul rus de Externe.

Forţa viitorului

În concluzie, anul 2015 a fost caracterizat de o serie de turbulenţe cauzate nu doar de insurgenţii islamiști. Cu sau fără ei, lumea civilizată avea propriile ei probleme de comunicare și armonizare. Politica forţei a încins foarte tare spiritele, prelungind potenţialul de conflict și asupra anului care urmează. Dacă se ia în calcul previziunea recentă Stratfor pentru următorii 10 ani, concluzia este că principalul pericol ce stă după colţ nu provine din partea Statului Islamic, scrie Business Insider. Rusia va lucra intens la dezvoltarea armamentului nuclear, fapt care va duce la o sporire a  tensiunilor. „Răspândirea stocului de armament nuclear va fi cea mai mare criză a următorului deceniu”, spun analiștii americani.