Un studiu efectuat de institutul de sondare a opiniei publice Gallup relevă că mulţi s-au săturat de Uniunea Europeană. O parte consistentă din cei aproape 14.000 de cetăţeni din 14 state membre lasă de înţeles că visul european a expirat. Surprinzător sau nu, majoritatea românilor este de altă părere.

Doi din trei cetăţeni (64%) ar prefera să rămână în Uniunea Europeană. Pare să fie o veste bună, ţinând cont de efectele de bumerang care s-au resimţit în ultimul timp asupra continentului. Ţările în care s-a făcut studiul sunt atât membre fondatoare ale uniunii, deci din prima linie, cum ar fi Franţa, Germania sau Olanda, cât şi ţări admise mai recent, între care Bulgaria şi România, anunţă Gallup International Association, citat de DW.

Rezultatele indică faptul că dintre ţările de top doar Marea Britanie ar avea o opţiune clară în cazul unui referendum pentru ieşirea din UE. Mai precis, 54% dintre cetăţeni ar vota în această direcţie. Chiar dacă toate celelalte ţări stau încă aliniate în front, datele statistice nu sunt deloc liniștitoare, deoarece este în creștere numărul celor care ar dori să spună adio concernului european. Dezamăgirea îi încearcă și pe mulţi cetăţeni din Italia, Olanda, Suedia şi Danemarca. De exemplu, în cazul Italiei, în cazul unui referendum 42% ar opta pentru ieșirea din uniune, comparativ cu 25%, în urmă cu un an. Aceeași creștere a neîncrederii este chiar în fieful uniunii, Belgia urcând cota de neîncredere, implicit dorinţa de ieșire, de la 25 la 33%. „Aceste rezultate arată că Marea Britanie este într-adevăr oaia neagră a familiei”, spunea Johnny Heald, membru în echipa de conducere Gallup. Problema este că și alte ţări par că se străduiesc să îi calce pe urme. Un caz particular îl reprezintă Grecia, care, în ciuda programului de austeritate, își vede viitorul în interiorul uniunii (62% dintre cetăţeni), prin comparaţie cu 53%, cu în an în urmă.

În schimb, susţinere mai ridicată apare în ţări de pe podiumul Uniunii Europene, adică în Germania şi în Franţa, unde, dacă ar avea loc un referendum (documentul aici), 72% şi respectiv 65% s-ar pronunţa pentru rămânerea în uniune.

O Europă expusă provocărilor și polarizării

Nu este greu de explicat de ce dorinţa de a rămâne în interiorul uniunii este mai crescută în aceste ultime două ţări. Sunt și cele mai mari beneficiare ale acquis-ului comunitar, iar efectele sunt vizibile. Cei în jur de 30% de nemulţumiţi, chiar dacă nu au reușit încă să atingă masa critică pentru a provoca un tsunami european, au demonstrat că sunt capabili să ridice probleme (cum a fost cazul alegerilor regionale din Franţa de la sfârșitul anului trecut, atunci când extremismul de dreapta era aproape să dea o lovitură fatală democraţiei franceze). Din acest punct de vedere, ar fi o eroare ignorarea celor care vociferează și care riscă să se radicalizeze pe măsură ce politicienii europeni sunt în criză de soluţii. Recent, agresiunile sexuale din Germania au întărit convingerea că imigraţia s-a convertit într-un joc periculos, cu un deznodământ care ar putea fi catastrofal. Și de aici derivă euroscepticismul, care nu este chiar de dată recentă.

Un sondaj realizat la comanda Comisiei Europene în 2013 indica o creștere îngrijorătoare a sentimentelor negative faţă de Europa. Recordul aparţinea Spaniei, unde 72% dintre locuitori nu aveau încredere în UE. Și în Italia, 53% erau eurosceptici. Cifrele erau rezultatul direct al crizei economice. Însă, chiar și după primele semnale de relansare economică, actualul studiu Gallup arată că neîncrederea este în creștere în unele ţări.

Pe acest fond, politicienii par mai degrabă îngrijoraţi de un eventual Brexit. Însă nu rezultatul referendumului britanic va constitui nodul gordian pentru soarta UE. Mai importantă s-ar putea să fie dezamăgirea care ia amploare. Europa se află într-o stare de agitaţie, în care masele sunt tot mai puţin dispuse să tolereze vechile reţete, iar elitele politice nu sunt capabile să conducă într-o direcţie nouă, conchide Gallup.

România, o altă schemă

Un rezultat foarte interesant al studiului Gallup provine din ţări intrate în uniune la ultimul val de aderare. Astfel cei mai mulţi susţinători ai UE există în România şi în Bulgaria, cu rate de peste 80%. În privinţa României, cifra este cea mai mare (85%), ceea ce nu este chiar o surpriză. Statistici interne arată același trend. În primăvara anului trecut, 65% dintre români apreciau că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, iar 58% erau de acord cu adoptarea monedei euro, conform unui barometru realizat de INSCOP Research. Evoluţia faţă de 2013 era chiar una spectaculoasă. În urmă cu doi ani, doar 35% dintre români erau de părere că apartenenţa la UE reprezintă un avantaj. În momentul de faţă, sondajul Gallup nu face decât să confirme creșterea satisfacţiei românilor, în contrapondere cu situaţia generală înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

O posibilă explicaţie poate fi corelată cu schimbările de percepţie care au avut loc în societatea românească în ultimii ani. Conform comentariilor directorului INSCOP, „românii sunt astăzi mai occidentali decât au fost vreodată în toată istoria lor, în condiţiile în care România este astăzi ţara din regiune cu populaţia cea mai atașată de Occident și valorile sale”. Această realitate poate fi pusă în legătură cu faptul că România este o ţară relativ nouă în marea familie comunitară, acest statut aducând numeroase beneficii, în special cele legate de piaţa muncii. Cu alte cuvinte, pentru români visul european este abia la început. În ciuda vocilor acuzatoare la adresa politicilor europene, văzute de unii ca distrugătoare ale unicităţii și purităţii morale românești, majoritatea românilor par să gândească raportul cu Europa în alţi termeni. În plus, luând în considerare şi contextul regional, apartenenţa la Uniunea Europeană poate fi percepută ca un factor de securitate. Mai mult decât atât, apartenenţa la Europa poate fi percepută și ca o veritabilă armă care să ţină sub control nivelul extrem de ridicat al corupţiei din politica românească. Deocamdată, „sursa nemulţumirii românului, în cazul fericit în care este conştient şi activ din punct de vedere politic, nu este Bruxelles-ul, ci Bucureştiul”, comenta ziarul Adevărul.

Riscurile viitorului

Aceasta nu presupune că viitorul va fi ferit de seisme puternice generate de modificări ale așteptărilor românilor. Cel mai probabil, dacă tinerilor li se restrânge accesul la piaţa muncii, se va crea un teren la fel de fertil pentru discursul eurosceptic ca cel din Franţa, Spania sau Italia. Programul de reforme iniţiat de Cameron poate duce în această direcţie. Și Angela Merkel a avertizat recent că românii să nu se mai aștepte la ajutoare sociale din partea Germaniei, în acord cu o filosofie mult mai restrictivă de acces pe piaţa muncii: „Nu pot primi prestaţii sociale cei care nu muncesc. Nu suntem o uniune socială.” În plus, noul proiect european despre care vorbea Junker, care anticipa posibilitatea unei viitoare Europe formate dintr-un „nucleu dur”, restul ţărilor fiind doar pe „orbită”, va avea implicaţii majore. O Europă cu două viteze în mod sigur va afecta România. În consecinţă, și dezamăgirile vor fi pe măsură. Adică se creează premisele creșterii masei critice a celor care vor striga că optează pentru un divorţ de marea familie europeană.

DISTRIBUIE: