Europa în stand-by: Marea Britanie a dat lovitura de graţie?

879

„Marea Britanie rămâne în Uniunea Europeană! Entuziasmul este mai mult de faţadă”, comentează RFI pe marginea eforturilor politicienilor europeni depuse pentru a păstra uniunea în viaţă. Ameninţarea este reală: britanicii vor vota peste câteva luni menţinerea sau ieșirea din Uniunea Europeană. Între timp, Londra și partenerii săi europeni au convenit asupra unui compromis. Nu este însă foarte clar dacă noua variantă este salvatoare sau, mai degrabă, va arunca în aer ideea unei Europe unite.

Liderii europeni par că au golit sacul compromisurilor. Întâlnirea de săptămâna trecută de la Bruxelles a dus Uniunea Europeană până la linia roșie. Mai departe se întinde un gol imens. La prima vedere, Europa a câștigat. Însă care Europă? se întreabă tot mai serios cei interesaţi de viitorul uniunii.

Ce s-a obţinut?

În mare parte, Cameron a obţinut cam ce a vrut. Vor fi restricţii dure pentru imigranţii din UE care vor să acceseze sistemul de beneficii sociale. „Nu va mai fi niciodată acel «daţi-mi ceva pentru nimic»”, a spus premierul britanic. În plus, Londra nu va adopta niciodată moneda euro. La acestea, se adaugă un rol sporit al parlamentelor naţionale, dar şi o respingere a conceptului de „uniune tot mai strânsă”. „Marea Britanie va fi pentru totdeauna în afara unei Europe-mai-bine-integrate și nu va fi niciodată parte a unui superstat european”, anunţase cu oarecare satisfacţie David Cameron la momentul semnării acordului. Potrivit BBC, David Cameron a obţinut de la liderii statelor-membre o aşa-numită „frână de urgenţă” de șapte ani, care le dă dreptul oficialilor britanici să anuleze ajutoarele sociale în perioada specificată pentru muncitorii migranţi din alte ţări europene. De asemenea, de îndată ce noua legislaţie intră în vigoare, nou-veniţii nu vor avea dreptul să solicite alocaţii pentru copiii pe care i-au lăsat acasă

Germania, singura care ar fi fost în stare să împartă cărţile și să îl calmeze pe Cameron, pare să fi jucat pe linia nomcombatului. Are și scuze în a nu-și găsi cadenţa. „Şi noi, în Germania, avem mai multe probleme, pot fi imaginate alte posibilităţi, dar în spiritul compromisului am căzut de acord şi îi urez lui David Cameron toate cele bune în săptămânile şi lunile ce vor urma”, a spus Merkel.

Ce s-a pierdut?

Marea problemă a acordului este că schimbă logica instituţională a uniunii. După apariţia crizei economice, s-a militat tot mai intens pentru conceptul de „mai multă Europă”. Economiile și politicile europene au fost circumscrise acestei concepţii despre cum ar trebui să arate Europa. De acum lucrurile nu vor mai fi la fel. Faptul că parlamentele naţionale vor putea refuza legislaţia comună europeană este perceput de unii ca un regres. Riscul este ca, pe modelul Marea Britanie, şi alte state europene să dorească să îşi impună propriile interese sau propria viziune care va intra în contradicţie cu viziunea sau interesele comune, europene, susţine RFI.

Pe fond, tendinţele naţionaliste par să fi câștigat. Acordul de la Bruxelles, în loc să atenueze diferenţele, le adânceşte. Nu este exclus ca ţări din eșalonul secund, precum România, să resimtă mai intens noua variantă de politică europeană. „În competiţia dură dintre cele 28 de state care vor căpăta un statut special, pe ce loc iese România?”, se întreabă unii jurnaliști români. Acest scenariu pesimist nu este împărtășit și de președintele Iohannis, care a ţinut să își exprime satisfacţia: „Sunt foarte bucuros de rezultat.”

Jocul de-a compromisul

În timp ce unii tresaltă, din motive variate, alţii sunt extrem de dezamăgiţi. Mulţi analiști și jurnaliști, în special cei britanici, consideră că acordul nu a mers suficient de mult în profunzime. UE și David Cameron au ratat o oportunitate istorică de a reforma fundamental instituţiile europene, îşi exprimă regretele unii jurnaliști britanici. „Tragedia este că această renegociere a oferit o oportunitate de aur pentru a aborda problemele structurale nenumărate ale UE. Acum, elita europeană a procedat ca de obicei, preferând să se piardă în detalii. Niciuna dintre măsurile adoptate la Bruxelles nu-i va transforma pe suporterii Brexitului în proeuropeni. Mai degrabă, ar trebui să se întâmple exact invers”, spune Daily Mail.

Alţii au sesizat că s-a ajuns la un punct terminus, care va duce oricum la pierderi. „Dacă Marea Britanie rămâne în UE cu condiţiile puse pe ea, e un lucru mortal; dacă pleacă, de asemenea. În cazul Brexitului, urmările politice și economice vot fi brutale. Dar, dacă acordul de-abia încheiat va evita un divorţ, atunci nu se deschide decât un proces lent de dezmembrare”, spun jurnaliști francezi.

Alţii susţin că deja Brexitul a avut loc. Mai degrabă i-ar spune un Bruxit, în sensul că „Bruxelles-ul a făcut exit-ul din proiectul European”. Adică, dacă un stat-membru, în speţă Marea Britanie, primește un statut special, de ce să nu primească același statut fiecare dintre cele 28 de state în parte?

Ce se ascunde după cortină?

Negocierile privind Brexitul pot fi văzute și în altă lumină. Ele nu anulează ideea de Uniune Europeană, ci permit punerea în funcţiune a unor „frâne de urgenţă”, care, însă, pot duce mai degrabă spre o variantă de federalizare decât de Europă unită. Și atunci ce mai rămâne din visul european? Un răspuns mai clar va putea fi conturat în vară, după ce britanicii vor bifa prin referendum opţiunea lor. Însă, cu sau fără britanici, devine tot mai clar că Europa de mâine va avea tot mai puţine elemente comune cu Europa de ieri.

DISTRIBUIE: