Grecia are probleme. Dar nu este singură. Bruxellesul și Amsterdamul s-au alăturat Londrei, Franţei și Germaniei în găzduirea de proteste de solidaritate cu ţara care nu mai are soluţii în faţa creditorilor. Mii de oameni au ieșit pe străzi pentru a cere sectorului financiar să își asume responsabilitatea pentru daunele pe care le-a provocat.

Politica austerităţii nu prea mai are adepţi printre oamenii de rând. „Oamenii s-au săturat. Sper că ăsta e începutul a ceva. Este cu siguranţă cel mai marș la care am participat”, a declarat Katie, o profesoară de 40 de ani din Walthamstow, Marea Britanie, care a ieșit cu cei trei copii ai săi la proteste.

Sebastien Franco, organizatorul marșului din Bruxelles, care a atras peste 3.500 de oameni, își exprimă aceleași sentimente: „Austeritatea nu funcţionează, reduce veniturile oamenilor săraci în numele plătirii creditorilor… care continuă să se îmbogăţească”. Atena a condus „ostilităţile”, cu al doilea protest organizat duminică, cerându-i lui Alexis Tsipras să respingă presiunea din partea creditorilor pentru a accepta alte măsuri de austeritate în schimbul ajutorului financiar. Tsipras va găsi o formulă de compromis pentru că nu poate lăsa ţara fără bani, iar liderii europeni nu pot accepta o ieșire a ţării din zona euro. Cu toate astea, lucrurile nu pot continua neabătute.

Iată Europa unită

Liderii de extremă dreapta Marine Le Pen și Geert Wilders au prezentat Parlamentului European noul grup pe care îl conduc, Europa Naţiunilor și Libertăţilor (ENF). Le Pen va fi co-președinte, împreună cu Marcel de Graaff, din partidul PVV, al lui Wilders. Membri grupului fac parte din partidul lui Le Pen din Franţa, al lui Wilders din Olanda, din Partidul Libertăţii din Austria, din Vlaams Belang- Belgia și Lega Nord- Italia. „Noi suntem vocea rezistenţei europene”, a declarat Wilders. Le Pen a spus că grupul este unul „puternic, coerent și ambiţios”, care „va lupta cu toate puterile pentru a ne apăra poporul”. Ea a mai adăugat că Europa „nu mai are nimic să ofere” imigranţilor și că „o disoluţie controlată a euro este cea mai înţeleaptă soluţie pentru Europa”, citează EuObserver.

Problema imigranţilor l-a făcut pe Victor Orban să ia decizia de a construi un gard de 4 metri înălţime la graniţa Ungariei cu Serbia, sperând să reducă astfel numărul de 130.000 de imigranţi ilegali pe care guvernul ungar se așteaptă să-i intercepteze acest an. Deși omologul său sârb a criticat decizia, Orban a spus că Ungaria „nu își permite să mai aștepte” să se găsească o soluţie la nivel european pentru criza imigranţilor. Este o criză care solicită la maxim solidaritatea europeană, Italia ameninţând să dea permisii bărcilor cu imigranţi să intre în UE, iar Franţa blocând oamenii la graniţă cu Italia.

Integrare în predarea controlului

În aceste condiţii, statele zonei euro ar trebui să cedeze și mai mult controlul către instituţiile europene, inclusiv unei trezorerii care ar trebui să fie gata în 10 ani de zile. Conform unui raport realizat de Comisia Europeană, Consiliul European, Eurogroup, Parlamentul European și Banca Centrală Europeană, „a doua cea mai mare economie a lumii nu poate fi gestionată doar prin reguli de cooperare”. Zona euro are nevoie să treacă de la un sistem de reguli și ghidaje pentru politici de economie naţională, la un sistem în care să „împărtășească” suveranitatea cu instituţiile europene comune, dintre care multe există deja și care, progresiv, pot îndeplini această sarcină, scrie EuObserver.

Raportul vorbește despre un destin comun, care cere solidaritate în vreme de criză și respect pentru regulile trasate de comun acord de către toate statele membre. Raportul mai atrage atenţia că cei din zona euro au renunţat la monedele lor naţionale „o dată pentru totdeauna”. În practică, ar însemna ca statele membre să accepte să se ia decizii la comun pe bugetele naţionale și politicile economice ale fiecărui stat în parte.

Astfel că, în următorii doi ani, până în iunie 2017, fiecare ţară trebuie să creeze o „autoritate competitivă, care să urmărească performanţa și politicile în domeniul performanţei”. Aceste organizaţii ar trebui să fie independente și să urmărească dacă salariile evoluează în linie cu productivitatea și să compare cu dezvoltarea în alte ţări euro și la principalii parteneri de comerţ. Alte măsuri prevăzute pentru următorii doi ani sunt posibile în cadrul actualului tratat UE, însă idei precum un minister al Finanţelor pentru zona euro, cer schimbări de tratat.

„Statele membre euro vor continua să dedidă singure asupra taxelor și alocării bugetare, în conformitate cu preferinţele naţionale și alegerile politice. Însă, pe măsură ce zona euro evoluează, din ce în ce mai multe decizii vor trebui să fie luate la nivel colectiv, asigurând totodată responsabilitatea și legitimitatea democratică”, se explică în raport. Ce se întâmplă cu celelalte state membre UE? „O zonă euro mai puternică ar trebui să fie trunchiul unei UE aprofundate. Avem nevoie de o uniune mai simplă, dar mai eficientă, cu o guvernare mai directă.”

Planul de integrare pentru care miliează Franţa și Germania se va lovi cu siguranţă de opoziţia partidelor eurosceptice, care anul trecut au câștigat alegeri importante în Europa, dar și de problema Marii Britanii, care dorește schimbarea tratatului, în special în ce privește circulaţia cetăţenilor europeni. În ciuda impulsului dat către mai multă integrare, Marea Britanie este a doua ţară care ameninţă să iasă din UE, dacă nu se va ajunge la un acord favorabil. Este greu de crezut cum anume își închipuie liderii europeni că s-ar putea purta cu succes astfel de negocieri pentru fiecare ţară în parte. Fie că vorbim despre imigranţi, fie că vorbim despre criza financiară, se pare că pentru fiecare problemă există o ţară care să fi ajuns deja la limita răbdării faţă de conducerea europeană centrală.