Parisul și Berlinul pregătesc un plan pentru Brexit

8

Într-un final, cu o lună înainte ca britanicii să anunţe dacă vor să plece sau să rămână în Uniunea Europeană, liderii europeni par să ia în serios și posibilitatea unui Brexit. Și cu toate că, în continuare, anunţurile oficiale sunt că nu există un plan B, pentru că aderarea la Uniune nu a fost gândită să aibă o portiţă de scăpare pentru statele membre, lideri ai mai multor ţări fondatoare și ai altor câteva state vestice par să fi început o serie de reuniuni confidenţiale pe această temă. O întâlnire a tuturor celor 28 de șefi de state este deja programată pentru 28-29 iunie, după ce se va fla rezultatul referendumului.

Se pare că una dintre principalele probleme pe care le-a răscolit acest referendum este dacă cele 27 de state care ar rămâne după retragerea Marii Britanii vor găsi energia și metodele de a-și uni viziunile pentru a defini o agendă comună sau dacă nu va fi o rupere clară între est și vest, o Uniune care va funcţiona în două viteze, cu vestul care ia decizii pentru toată lumea și estul care va crește din ce în mai frustrat și alienat.

Financial Times scrie că oficialii francezi își fac deja griji că posibilitatea ieșirii din UE va încolţi în mintea oamenilor, sub un efect de contagiune și sub influenţa tot mai mare a politicienilor naţionaliști. Ideea lor este să trasmită un mesaj dur, pe un ton punitiv, care să arate că divorţul de Uniune costă, iar consecinţele nu pot fi minimizate. Alt politician „central planului B” ar fi spus că, dacă Brexitul va părea un succes, acesta va fi sfârșitul pentru UE, citează FT. La Berlin, în schimb, frica este că un asemenea mesaj dur nu va face decât să agraveze problemele care divid Uniunea în momentul de faţă, când unitatea este de nepreţuit.

Discordiile privind o politică mai agresivă de integrare europeană se pare că au reieșit la suprafaţă în această săptămână, la o întâlnire a celor patru capi ai politicilor europene: Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Mario Draghi, guvernatorul Băncii Centrale Europene, și Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrup (grupul miniștrilor de Finanţe ai zonei euro). Se pare că Juncker și Draghi văd aprofundarea integrării ca singura cale de urmat pentru UE, în timp ce Tusk și Dijsselbloem au mari îndoieli că aceasta ar fi soluţia. „Dacă Brexitul va fi interpretat ca un vot împotriva Europei, nu văd care ar fi sensul să răspundem imediat cerând și mai multă Europă”, a declarat Dijsselbloem pentru FT.

Unii analiști văd deja prefigurarea unei Uniuni în două viteze și prin simplul fapt că discuţiile acestea „secrete” nu le implică și pe membrele est europene, cu excepţia Slovaciei, care preia președinţia UE la 1 iulie. Desolidarizarea grupului de la Vișegrad pe problema migraţiei a fost semnalul pentru vest că estul nu vrea să adere complet la ceea ce înseamnă UE, dar pe de altă parte reticenţa și excluderea afișate ca o consecinţă nu rezultă decât în faptul că liderii europeni sunt acuzaţi de imparţialitate de liderii estici, tot mai frustraţi. În prezent, Polonia acuză vestul de a fi „un conglomerat de state care-și impune voinţa sa altora”, iar fostul primar al Londrei, Boris Johnson, care militează pentru Brexit, a comparat metodele de integrare UE cu invazia Poloniei de către Hitler, scrie RFI. Este greu, deci, de crezut cum se va dovedi aprofundarea integrării a fi o soluţie pentru această situaţie.

DISTRIBUIE: