Rusia, în plină ofensivă europeană

201

Prin ce ar mai putea surprinde Rusia? Cel mult, poate, prin renunţarea la politicile sale tradiţionale. Însă o Rusie detașată de ingerinţele în treburile interne ale vecinilor riscă să intre în anonimatul istoriei.

Acesta este, poate, și motivul pentru care Moscova rămâne fidelă strategiilor care i-au adus succesul încă de pe vremea ţarilor. „În unele ţări, influenţa rusă a devenit atât de endemică încât a afectat și stabilitatea naţională, şi orientarea lor pro-occidentală şi stabilitatea euroatlantică”, se arată în raportul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Washington.

Despre ce este vorba, mai precis? Se pare că Rusia ar fi lansat o campanie de măsuri economice şi politice, ascunse de lumina reflectoarelor, pentru a manipula cinci ţări din Europa Centrală şi de Est, în ideea discreditării modelului democratic occidental, cu efecte pe termen lung ce rezidă în subminarea relaţiilor transatlantice. Autorii raportului susţin că Moscova a cooptat politicieni pro-ruşi, a încercat să îşi asigure dominaţia pe piaţa energetică şi în alte sectoare economice şi a subminat măsurile anticorupţie din Bulgaria, Ungaria, Letonia, Serbia şi Slovacia. De pildă, în Bulgaria, prezenţa economică a Rusiei este atât de consistentă, ajungând la 22% din PIB în perioada 2005-2014, „încât ţara este în pericol mare” de a intra complet sub controlul Kremlinului, avertizează autorii raportului. Și o analiză a Centrului bulgar pentru studierea democraţiei avertizează că gradul de dependenţă a economiei bulgare faţă de Rusia duce, înt mod inevitabil, la creșterea influenţei politice a acestei ţări, conform Radio Europa Liberă. În 2012, în Bulgaria au funcţionat peste 2.000 de companii cu proprietari ruși.

Unul dintre principalii autori ai studiului american, Heather Conley, fost oficial din Departamentul american de Stat, a declarat că raportul vizează sublinierea pericolelor din Europa Centrală şi de Est, pericole cu atât mai ample, cu cât nu primesc suficientă atenţie din partea politicienilor americani şi europeni. Pentru evitarea unui colaps, „primul pas este recunoaşterea a ceea ce se întâmplă”, a explicat experta citată.

Se pare că avertismentul și-a atins ţinta. Cel puţin așa pare să demonstreze reacţia recentă a liderilor UE, care tocmai au căzut de acord că Rusia încearcă să slăbească Uniunea, transmite Reuters, conform Agerpres. Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, liderii respectivi „au subliniat tot felul de acţiuni ostile din partea Rusiei, de la violări ale spaţiului aerian la campanii de informare, atacuri cibernetice, amestec în procesele politice din UE și nu numai”. Acestea nu sunt, însă, singurele manevre comandate de la Kremlin. Printre activităţile compromiţătoare pentru democraţia ţărilor vizate se află darea de mită, propaganda, dezinformarea, asasinatele „ocazionale”, precum şi folosirea internetului pentru a-şi submina opozanţii şi a slăbi instituţiile occidentale, comentează și Conley. Trolii lui Putin sunt deja personaje-cheie în aplicarea cu succes a strategiei de manipulare a opiniei publice. The Guardian vorbește despre un război informaţional pe care Moscova îl poartă cu adversarii din Occident. Editorii invocă faptul că acest război al viitorului nu se derulează pe câmpul de bătălie, ci în mintea umană. Astfel, informaţiile nu sunt victorii consecutive, nu sunt steaguri înfipte sau frontiere retrasate, ci jocuri nesfârșite ale minţii.

„Având în vedere aceste exemple, e clar că strategia Rusiei este să slăbească UE”, a comentat Tusk într-o conferinţă de presă. Ameninţarea pentru stabilitatea europeană este mai mult decât reală, în condiţiile în care Rusia dispune de pârghii cum URSS nu a avut niciodată. Aceasta este opinia lui Vladimir Socor, analistul Fundaţiei Jamestown din Washington, specializat în spaţiul ex-sovietic, care consideră că România nu este deloc ferită de potenţiale pericole, în condiţiile în care conservatorismul politic etalat de mulţi lideri politici români face jocurile Moscovei. Sursa subtilă a ameninţării derivă din faptul că „Rusia lui Putin pozează astăzi în campioana conservatorismului, a valorilor tradiţionale”, iar mulţi decidenţi cu alură conservatoare „acceptă această poză a Rusiei și se uită spre ea ca spre un model dezirabil de urmat”. Curentul panslavist, pe filieră religioasă, își joacă mizele și în România. La acestea se adaugă și o oarecare nepregătire de a face faţă provocărilor care poartă marca Kremlinului, aspect la care făcea referire în 2014 Traian Băsescu, atunci când atenţiona că „nu există un pericol pentru România (din partea Rusiei) în mod raţional, dar trebuie sa ne pregătim pentru iraţional”.

În aceeași manieră s-ar putea exprima și alte ţări, unele devenind deja aproape captive în relaţie cu politica rusă. Problema este că strategiile de acest gen nu se rezumă doar la raţiuni de ordin economic, influenţele politice neputând fi ignorate. „Rusia a deschis un front politic nou în Europa, prin susţinerea extremei drepte împotriva Uniunii Europene liberale”, a subliniat, într-un studiu, Centrul pentru Analiză Istorică şi Cercetare în domeniul Conflictelor, al armatei britanice. În aceste condiţii, se justifică percepţia generală conform căreia Rusia nu se limitează doar la estul Europei. De exemplu, Ungaria pare deja prinsă în jocul de interese rusești, fapt recunoscut chiar de către oficialii de la Budapesta. „Observăm că Rusia încă are o influenţă majoră asupra viitorului Ungariei şi al Europei Centrale”, a declarat ministrul maghiar de Externe.

DISTRIBUIE: