Schengen: Un posibil deces, cu costuri imense

3

Un prim pas în direcţia destrămării Uniunii Europene ar putea fi făcut cât de curând, prin prăbușirea spaţiului Schengen. Deja primele semnale în această direcţie sunt vizibile. Tot mai multe ţări încep să reintroducă controalele la frontieră. Procedura poate fi evaluată ca un prim eșec al unei Europe care este în pană de soluţii. Ceea ce este cel mai rău încă nici nu a început. O prăbușire a spaţiului Schengen implică și costuri colosale, pe care, până la urmă, le vom suporta cu toţii.

Unii eurosceptici ar putea jubila la ideea că Europa a ajuns în faza de a trăi sub ameninţarea unei posibile numărători inverse. O Europă distrusă le-ar da multora, probabil, motive de sărbătoare. Se uită însă că o Europă prăbușită presupune niște costuri, iar pe acestea nu le vor deconta doar politicienii care au girat erorile ce au dus la multiplele crize ale ultimilor ani.

Costuri pentru o economie la pământ

Un colaps al zonei Schengen ar putea costa Uniunea Europeană peste 1,4 mii de miliarde de euro, în următorii zece ani, a estimat un studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann, din Germania. Previziunea este sumbră: în cazul reintroducerii controalelor la frontierele Uniunii Europene, preţurile de import ar urca cu până la trei procente, costurile pentru puternica economie a Germaniei ar putea ajunge spre 235 de miliarde de euro (până în anul 2025), iar cele ale Franţei, până la 244 de miliarde de euro. O altă estimare, care a luat în calcul un nivel minim de creștere (preţurile de import în creștere cu un procent), a indicat costuri de aproximativ 470 de miliarde de euro în următorul deceniu.

Nu toate studiile prezintă aceleași date, însă există un element comun: sfârşitul Schengen are un preţ (destul de consistent). De exemplu, 110 miliarde de euro pentru următorii zece ani, spune un centru de analiză din Franţa, care consideră că pagubele vor afecta toate statele membre ale spaţiului de liberă circulaţie. Studiul a arătat că sfârșitul spaţiului Schengen ar costa Europa 0,8% din economie în următorii zece ani. Doar pentru Franţa, costurile sunt undeva între 1 miliard și 2 miliarde de euro, pe termen scurt, și 10 miliarde de euro în următorii 10 ani, adică 0,5 % din produsul intern brut al ţării.

Astfel jumătate din costuri ar fi cauzate de reducerea turismului, 38%, de impactul resimţit de angajarea de muncitori la frontiere și 12%, de taxele suplimentare impuse transportului de mărfuri. Dar reînfiinţarea frontierelor va cântări greu și asupra economiilor neeuropene, precum Statele Unite și China. „În cazul în care controalele la frontieră vor fi reintroduse în Europa, creșterile de preţuri vor veni ca o presiune suplimentară”, a declarat Aart De Geus, președintele Bertelsmann. Ameninţarea nu este deloc fictivă. Pentru a fi stopat valul de migraţie în vederea asigurării unui control mai strict asupra persoanelor care intră pe teritoriul lor, multe ţări din cadrul Schengen au reintrodus controalele la frontieră în ultimele luni, ceea ce duce la temeri că întregul sistem s-ar putea prăbuși. Iar costurile vor apăsa greu pe umerii tuturor. În final, cetăţenii vor fi cei care vor plăti”, a comentat Aart De Geus.

Graniţe cu restricţii: Adio, Schengen!

În toamna anului trecut, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, atenţiona că Europa se apropie de un punct terminus și criza migraţiei poate genera „mişcări tectonice”, riscând să distrugă proiecte de succes. „Actuala provocare are potenţialul de a distruge proiecte de succes precum libera circulaţie în spaţiul Schengen”, a menţionat Tusk. Încă cu o lună în urmă, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, avertiza că actuala criză a migraţiei compromite supravieţuirea spaţiului Schengen.

Subliniind urgenţa problemei, ministrul de interne al Germaniei, Thomas de Maiziere, a declarat că statele membre ale UE trebuie să convină asupra unei abordări comune în termen de două săptămâni, în cazul în care se dorește evitarea colapsului. Și comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a atras atenţia că este nevoie de rezultate palpabile în următoarele zile, fiindcă, altfel, există riscul ca „întregul sistem să intre în colaps”. Din cauza măsurilor adoptate de Austria, de Serbia şi de Macedonia, care au instituit controale mai stricte la frontiere, autorităţile elene se tem că imigranţii vor rămâne blocaţi în Grecia.

Cea mai mare problemă este că nici măcar nu sunt speranţe că lucrurile vor începe să reintre pe un făgaș normal. Din contră, acuzaţiile cresc în intensitate, iar deciziile luate sunt haotice și fără perspective pe termen lung. Austria şi Grecia se trimit reciproc în corzi prin declaraţii acide. Prima a anunţat că restricţionează numărul imigranţilor care vor să intre pe teritoriul ei. Nici Grecia nu rămâne mai prejos, luând măsuri pentru limitarea numărului persoanelor care părăsesc insulele şi ajung în partea continentală a ţării. Alexis Tsipras a declarat că ţara sa riscă să devină „un depozit” pentru refugiaţi, dacă celelalte state din UE nu îşi asumă responsabilităţi în gestionarea crizei. La rândul său, înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, a avertizat în privinţa pericolului unui blocaj, din cauza măsurilor adoptate de ţările din Balcanii de Vest, conform site-ului Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

DISTRIBUIE: