Un nou conflict dezgheţat în foste republici sovietice

2

Conflictul îngheţat din enclava Nagorno-Karabakh a reizbucnit între Armenia și Azerbaidjan. Au fost câteva zeci de ore de confruntări, în urma cărora s-au înregistrat, oficial, 30 de morţi în rândul civililor.

Conform informaţiilor oferite de BBC, a fost „război în toată regula”, ambele tabere folosind armament greu și focuri de artilerie. Armenia a declarat că au murit 18 soldaţi din armata sa, iar Azerbaidjanul a pierdut 12 soldaţi. Ministerul Apărării din Karabakh a anunţat și victimele din rândul societăţii civile: un băiat de 12 ani ucis și alţi doi copii răniţi.

Nici azerii și nici armenii nu își asumă responsabilitatea pentru conflict, acuzându-se unii pe alţii de iniţierea atacului. Azerii au afirmat că soldaţii armeni au atacat poziţiile armatei lor cu armament greu și focuri de artilerie. „Forţele armate ale Armeniei au încălcat armistiţiul, de-a lungul liniei de contact, de 127 de ori în ultimele 24 de ore”, a anunţat într-un comunicat Ministerul azer al Apărării. La rândul său, Ministerul armean al Apărării din Karabakh acuză Azerbaidjanul că a tras cu rachete și artilerie.

Luptele dintre cele două tabere (destul de frecvente în timpul existenţei Uniunii Sovietice) au escaladat în 1991, odată cu prăbușirea colosului sovietic. Astfel enclava Nagorno-Karabakh a ajuns sub control militar armean din 1994, moment în care s-a încheiat oficial și războiul dintre Armenia și Azerbaidjan. Teritoriul enclavei este locuit în special de armeni, dar este pe teritoriul azer, putând fi considerat din acest punct de vedere o republică separatistă. Regiunea nu doar că este controlată de etnicii armeni, dar are și suportul armatei Armeniei.

Situaţia recentă nu este chiar nouă în ultimii ani. Periodic, conflicte au reapărut pe fondul unor sentimente naţionaliste întreţinute de cele două state. În aceste condiţii, inevitabilul s-a produs, luptele actuale fiind considerate cele mai dure din ultimii 22 de ani. Problema a devenit îngrijorătoare pentru toate ţările din regiune. Imediat a intervenit Rusia (care nu a ratat până acum ocazia de a vinde arme ambelor tabere), solicitând de urgenţă o încetare a focului. Au urmat și reacţii internaţionale puternice, pe fondul temerii că disputa dintre cele două ţări riscă să se transforme într-un serios conflict regional. Azerii par să fi cedat la presiune, solicitând încheierea unui armistiţiu. Nu atât de „binevoitori” sunt însă armenii, Ministerul Apărării armean respingând solicitarea pe motiv că este „o capcană informaţională”. „Această declaraţie nu înseamnă încetarea activităţii militare”, a scris pe Facebook secretarul de presă al Ministerului Apărării de la Erevan. Mai mult decât atât, oficialul armean nu s-a ferit să descrie situaţia prezentă ca fiind fără ieșire. „Ce avem noi astăzi aici este război. Trebuie să nu ne ferim de acest cuvânt, pentru că acordul de încetare a focului nu mai este valabil.”

DISTRIBUIE: