Vladimir Putin candidează pentru Casa Albă

34

„„Proaspătul candidat nominalizat de către Partidul Republican să îi ţină piept lui Hillary Clinton în cursa pentru Casa Albă, Donald Trump, „și-a ales tocmai această săptămână să se demaște ca un agent de facto al lui Vladimir Putin, un dictator antrenat de KGB care vrea să reconstruiască imperiul sovietic prin subminiarea statelor libere din Europa, prin marginalizarea NATO și prin finalizarea domniei Americii ca unică super-putere mondială.” Deși în tonul acestui extras din „The Atlantic” se citește exagerare și exasperare, dacă nu chiar frică, în realitate este cumva adevărat că, gonind împotriva lui Donald Trump, este ca și cum Hillary Clinton ar goni spre Casa Albă chiar împotriva lui Putin.

De unde și până unde? Donald Trump tocmai a declarat că, în cazul în care Rusia ar ataca NATO prin atacarea vreunei ţări membre, răspunsul lui automat nu ar fi să apere acea ţară, deși este ceva implicit prin aceea că SUA face parte din NATO. În alte cuvinte, Trump tocmai a anunţat că ar permite Rusiei să își avanseze interesele hegemonice în Europa și Orientul Mijlociu. Este din ce în ce mai clar că alegerea sa ca președinte ar atrage aproape instantaneu un val de instabilitate globală mult mai grav decât ce se întâmplă în prezent în lume, prin demolarea intenţionată sau nu, conștientă sau nu a ordinii internaţionale pe care SUA a construit-o după al Doilea Război Mondial, scrie The Atlantic.

Felul în care Trump pare să înţeleagă rolul Americii în lume se aliniază perfect pe interesele geopolitice ale Rusiei, motiv pentru care și Putin a admis că i-ar plăcea să îl vadă pe Trump la Casa Albă. Critica lui Trump asupra felului în care se face democraţie în SUA este ton pe ton cu critica lui Putin la adresa democraţiei americane, iar cei doi împărtășesc o serie întreagă de tendinţe ideologice și de comportament care se regăsesc la mulţi dictatori ai istoriei. De altfel, nici simpatia lui Trump pentru oameni ca Musollini și chiar Putin nu este ceva secret. Până și dezinteresul lui Trump pentru situaţia Ucrainei îi vine ca o mănușă liderului de la Moscova. Mai departe, Trump a sugerat într-un interviu pentru The New York Times că el și Putin împărtășesc același dispreţ pentru Alianţa Nord-Atlantic, Trump reiterând de mai multe ori de-a lungul campaniei că nu mai vede sensul acestei alianţe în contextul actual.

Este incredibil că atât de mulţi americani sunt gata să voteze un individ care la fel de bine ar putea să fie plătit direct de Putin pentru campania sa. Este și mai incredibil faptul că Partidul Republican susţine un om care vine cu toate aceste idei. Acest lucru arată, pe de o parte, situaţia extrem de îngrijorătoare în care se găsește Partidul Republican, dar și toată clasa politică americană care nu a reușit să producă un candidat mai bun, iar pe de altă parte, chiar și în situaţia în care nu va fi ales ca președinte, campania sa a distrus o bună parte din imaginea Americii în lume, i-a făcut pe aliaţii SUA să se îndoiască de încrederea nestrămutată pe care o au în ea și a trimis o inviţaţie deschisă Rusiei să încerce să intervină direct în statele NATO, fiindcă s-ar putea să aibă surpriza unei reușite neașteptate.