54 de grade Celsius, iar căldura este de neoprit

1200

Cei care se luptă să facă faţă valului canicular revărsat peste România ar trebui să fie mai rezervaţi. Se poate chiar mai rău, cel puţin dacă se iau în calcul temperaturile din Kuweit, care au ajuns recent la 54 de grade, fiind un record pentru emisfera estică și, cel mai probabil, pentru întreaga planetă.

Conform The Guardian, Jeff Masters, un specialist în meteorologie, a calificat evenimentul ca „o zi istorică”. Este vorba de cea mai mare temperatură înregistrată de când se operează cu datele meteorologice. Temperatura a fost înregistrată în oraşul Mitribah, în timp ce în regiunile din apropiere, precum Basra (în Irak), termometrele au indicat 53,9 grade. Recordul așteaptă să fie confirmat de către Organizaţia Mondială de Meteorologie (OMM), care urmează să primească datele de la departamentul de meteorologie din Kuweit. Staţia meteo pare a fi aproape de Camp Buehring, o bază militară americană, situată în apropierea graniţei cu Irak. Puţini oameni locuiesc în zonă. Beduinii și crescătorii de cămile sunt singurii locuitori, printre soldaţii care mișună prin poligonul de trageri și vehiculele abandonate în deșert.

Recordul de cea mai ridicată temperatură este de 56,7 grade Celsius, însă măsurătoarea a fost făcută în 1913, într-un deşert din California, majori­tatea meteorologilor având îndoieli cu privire la acurateţea înregistrării. Anterior recordului din Kuweit, o altă temperatură ridicată a fost înregistrată în Libia, de 58 grade Celsius, dar OMM a calificat-o ca nesigură, deoarece fusese înregistrată de un observator neexperimentat.

Noul record din Kuweit este mult mai îngrijorător decât precedentele fiindcă vine în contextul altor recorduri legate de temperatură. Iunie a fost cea de-a 14-a lună consecutivă în care s-a doborât recordul temperaturilor globale, ceea ce va face din 2016 cel mai călduros an din istorie. Orga­nizaţia Mondială a Meteorolo­giei a anunţat că luna trecută s-a doborât din nou recordul pentru cea mai ridicată temperatură la nivel global, atât la sol, cât şi în apa oceanelor.

Temperaturile extrem de ridicate au cauzat probleme semnificative pentru refugiaţii care au fugit din faţa luptelor derulate la Falluja. De asemenea, purtătoarea de cuvânt a ONU, Caroline Gluck, a declarat că refugiaţii din taberele din Habbaniya și Amiriyat al-Falluja abia au putut să doarmă una sau două ore pe noapte. Aceste efecte „subliniază într-un mod foarte sumbru nevoia de a aproba şi implementa acordul de la Paris privind combaterea încălzirii globale şi de a accelera trecerea de la o economie susţi­nută de combustibili fosili la una susţinută prin energie rege­nerabilă”, a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas. Este vorba de acel acord, semnat de aproape 200 de state, prin care este asumată limitarea creşterii temperaturilor medii globale la mai puţin de 2 grade Celsius faţă de epoca preindustrială, până în anul 2100.

Problema este că acest acord riscă să rămână doar o simplă hârtie, fiindcă încălzirea globală nu prea mai are răbdare. „Ce am văzut în primele şase luni din 2016 este alar­mant. Credeam că vor trece mulţi ani până să observăm o încăl­zire de asemenea proporţii. Nu mai avem atât de mult timp pe cât credem”, a declarat David Carlson, directorul programului de cercetare a climei din cadrul OMM. Concluzia experţilor pare sumbră, dar și motivatoare, în același timp. Se mai poate face încă ceva, înainte de a ne topi de tot.