Încălzirea globală bate toate recordurile și amplifică îngrijorările

1319

Încălzirea globală devine o problemă „fierbinte” mai rapid chiar decât indicau specialiștii. Putem să nu fim de acord cu previziunile catastrofiste ale unor climatologi, însă efectele încălzirii planetei le resimţim cu toţii. Un anunţ recent al NASA ar trebui să pună pe toată lumea pe gânduri, inclusiv pe cei mai sceptici.

„Uau!” este o exclamaţie tipică ce denotă surprinderea. Așa a exclamat și specialistul în climatologie Gavin Schmidt, care conduce Institutul Goddard pentru Studii Spaţiale, din cadrul NASA, în momentul în care a fost în posesia noilor date despre evoluţia climei. „În mod normal, eu nu comentez luni luate separat, dar luna trecută a fost deosebită”, susţine expertul.

Într-adevăr, luna februarie a acestui an a înregistrat o temperatură medie cu 1,35 grade Celsius mai mare decât media lunilor februarie din perioada 1951-1980, scrie The Washington Post. Mai concret, aceasta înseamnă o diferenţă de 0,21 grade Celsius faţă de precedenta valoare-record, înregistrată în luna ianuarie a lui 2016. Conform NASA, luna trecută a fost cea mai călduroasă lună februarie din ultimii 135 de ani. Problema nu este simplă deloc în condiţiile în care această știre venea după confirmarea faptului că 2015 a înregistrat un record de temperatură ridicată.

Situaţia devine însă și mai critică dacă ne raportăm la o perioadă mai îndepărtată, de exemplu la perioada cuprinsă între sfârşitul anilor 1800 şi jumătatea secolului XX. Ar însemna că în luna februarie 2016 temperatura medie a fost mai ridicată cu 1,55 grade Celsius faţă de temperatura obişnuită pentru această lună în perioada amintită. Efectele nu sunt deloc de neglijat.

Implicaţii

„Acest rezultat este un adevărat șoc și reprezintă încă un moment al creșterii pe termen lung a temperaturii globale, care rezultă din gazele cu efect de seră produse de om”, au comentat și meteorologii Jeff Masters și Bob Henson, de la Weather Underground.

Dacă în zona europeană ne-am obișnuit poate cu anomaliile climatice și cu anotimpuri care nu își mai respectă regularitatea, în alte zone ale globului consecinţele încălzirii sunt și mai vizibile. De exemplu, în zona arctică (Alaska, Canada, Europa de Est sau Rusia), precum şi în Oceanul Arctic s-au înregistrat temperaturi cu 4 grade Celsius peste media normală a lunii februarie. Conform NASA, în unele părţi din zona arctică (în special în Alaska) s-au măsurat creșteri chiar și cu 15 grade C faţă de media normală. Aceasta a dus la un alt record: cea mai redusă cantitate de gheaţă din orice lună februarie de până acum, potrivit sursei citate.

Efectele nu ne influenţează doar la nivel fizic. Pierderile financiare nu pot fi ignorate. Conform firmei de consultanţă în asigurări Aon Benfield, cele mai afectate ţări în luna februarie 2016 au fost Vietnamul (cu pierderi evaluate la 6,7 miliarde de dolari, din cauza secetei, aproximativ 4% din PIB), Zimbabwe (cu pierderi de 1,6 miliarde de dolari, tot din cauza secetei, reprezentând 12% din PIB) şi Fiji (ciclonul de categorie 5 care a lovit insulele a provocat daune de aproape o jumătate de miliard de dolari, adică 10% din PIB).

Avertismente

Pentru oamenii de știinţă, aceste valori aferente lunii februarie 2016 sunt un semn clar că ne îndreptăm cu o viteză mult mai mare spre un viitor de care mai mult se vorbește decât să se acţioneze în direcţia modificării lui. „Dacă soţia mea m-ar întreba dacă sunt convins că 2016 va fi cel mai cald an, aș răspunde destul de încrezător. Cu toate acestea, în calitate de om de știinţă, sunt destul de conservator și nu cred că aș afirma acest lucru până nu aș fi 100% sigur”, a spus Deke Arndt, specialist la Administrarea Naţională a Oceanelor și Atmosferei.

Dar tot mai mulţi specialiști devin tot mai siguri cu privire la perspectivele sumbre care urmează în cazul în care nu se acţionează decisiv. De exemplu, Ben Hankamer, de la Institutul pentru Bioștiinţă Moleculară din cadrul Universităţii din Queensland, a avertizat că problema urgentă stă în sursele de energie. „Cu cât economia crește, cu atât utilizăm mai multă energie. Concluzia este că economiștii și ecologiștii sunt de aceeași parte a baricadei și ambele părţi ajung la aceeași concluzie: trebuie să acţionăm acum, fiindcă nu avem prea mult timp.”

O dovadă în acest sens au fost evenimentele meteorologice extreme și contrastante care au marcat sfârșitul anului 2015: inundaţii, tornade, valuri de căldură. Unii specialiști au pus efectele pe seama fenomenului El Niño, unul deosebit de puternic. Însă acesta nu a acţionat singular, ci ca anexă a încălzirii globale. Potrivit secretarului general al Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, Michel Jarraud, „acest fenomen natural El Niño și schimbările climatice cauzate de om pot interacţiona și se pot influenţa reciproc într-un mod cu totul inedit…, iar El Niño nu face decât să accentueze tendinţa de încălzire.”

Perspective

Deocamdată, sunt șanse mari ca 2016 să fie un an și mai călduros decât a fost 2015. Evident, schimbările vor veni la pachet cu toate consecinţele aferente. Astfel lumea este pe punctul de a ajunge la niveluri periculoase ale încălzirii globale mult mai devreme decât se aștepta, susţine același Hankamer, care a coordonat un studiu australian finalizat recent, prin care scoate în evidenţă implicaţiile alarmante ale creșterii cererii de energie. Cercetătorii Universităţii din Queensland prezic că temperaturile medii mondiale ar putea urca cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, până în jurul anului 2020. Trebuie menţionat în acest context că în cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice, care a avut loc anul trecut la Paris, s-a ajuns la un consens privind creșterea cu 1,5 grade Celsius ca limită pentru a proteja statele vulnerabile, și creșterea cu 2 grade ca limită absolută. Cu alte cuvinte, aceste praguri sunt ameninţate să fie depășite mult mai curând decât era de așteptat.