Încălzirea globală provoacă epidemie de antrax în Siberia

50

Încălzirea globală se pare că reactivează virusuri extrem de periculoase. Cel puţin aceasta este concluzia desprinsă de pe tărâmurile îngheţate ale Rusiei, acolo unde temperaturile urcă ameninţător. Efectele sunt resimţite din plin de păstorii din zonă, care s-au îmbolnăvit subit de o boală care revine în forţă după al Doilea Război Mondial.

Era anul 1941 când antraxul făcea ravagii pentru ultima dată în nordul Rusiei. După 7 decenii, pericolul a reapărut, iar efectele sunt greu de controlat. Astfel 72 de păstori nomazi, inclusiv 41 de copii, proveniţi din nordul îndepărtat al Rusiei, au fost internaţi în spital după ce regiunea a început să se confrunte cu temperaturi anormal de ridicate, anunţă The Guardian. Din nefericire, au început deja să se înregistreze decese. Un băiat de 12 ani a murit din cauza infecţiei cu antrax. Mai mult de 2.300 de reni au murit, iar cel puţin 63 de persoane au fost evacuate dintr-o zonă situată în jurul focarului.

„Ne-am luptat pentru viaţa fiecărei persoane, dar infecţia a fost mai vicleană”, a spus guvernatorul regiunii. „Aceasta a revenit după 75 de ani și a luat deja viaţa unui copil.” Autorităţile au declarat că epidemia a fost generată de schimbările climatice. Luna trecută, regiunea s-a confruntat cu temperaturi anormal de ridicate, care au ajuns până la 35 de grade Celsius.

Sporii de antrax pot supravieţui în trupurile de oameni și animale îngheţate și rămân în stare de conservare sute de ani, putând fi reactivaţi în urma unui dezgheţ – a menţionat șeful departamentului de climă și energie din Rusia. „O astfel de căldură atipică este rară pentru regiunea Yamal și, cel mai probabil, o consecinţă a schimbărilor climatice”, a precizat expertul.

Temperaturile medii din Rusia au crescut cu 0,43 de grade Celsius în ultimii 10 ani, dar creșterea a fost mai pronunţată în zonele din nordul îndepărtat. Clima mai caldă a dus la dezgheţarea permafrostului, care ocupă zone întinse din Rusia, inclusiv cimitire sau zone în care au fost îngropate animale. Dezgheţul a dus, de asemenea, la o accentuare a eroziunii malurilor râurilor, adică locul în care de multe ori nomazii își îngroapă morţii. Nici măcar nu îi îngroapă adânc, pentru că este greu să facă acest lucru în stratul îngheţat.

Virusul aflat în corpurile umane și animale decongelate poate ajunge apoi în apele subterane și, de aici, în gospodăriile oamenilor. Băiatul care a decedat a dezvoltat o formă intestinală a bolii, care de obicei se manifestă prin febră, dureri de stomac, diaree și vărsături.