ONU: Condiţii meteo anormale, „noua normalitate”

1628

Motivele de îngrijorare se accentuează atunci când ne uităm nu numai la datele statistice climatice, ci și la fenomenele meteorologice care lovesc nemilos planeta. Oamenii de știinţă depun eforturi serioase să convingă autorităţile responsabile că nimic nu este întâmplător. Vijelii, secete, furtuni sunt rezultatul direct al unei încălziri care pare să scape tot mai mult de sub control.

Clima globală este în curs de „schimbare fundamentală”, cu condiţii meteorologice anormale care au devenit „noua normalitate”,  a avertizat recent Organizaţia Naţiunilor Unite, conform The Telegraph, în condiţiile în care luna mai a fost declarată cea mai caldă lună din istorie și a 13-a lună consecutiv care doboară acest record.

Emisfera nordică a înregistrat cea mai călduroasă primăvară, cu ploi abundente în mare parte din Europa, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM). Temperatura medie în luna mai a fost cu 0,95 grade Celsius mai mare decât media înregistrată între 1951 și 1980. „Starea climei din acest acest an ne oferă multe motive de alarmă”, a declarat David Carlson, director al programului de cercetare climatică la OMM. „Super El Niño este doar parţial de vină. Anormalul a devenit noua normalitate.”

Carlson a adăugat că schimbările rapide din Arctica nu ar trebui să ne lase deloc indiferenţi. „Ce se întâmplă în Arctica afectează restul globului. Întrebarea este dacă acest ritm de schimbare va continua. Deocamdată suntem în teritoriu necunoscut.” Cel mai detaliat studiu efectuat asupra apelor din nord anunţa în 2015 că nivelul de topire a gheţii din Artica înregistrat din ultimii 50 de ani reprezintă un eveniment fără precedent în ultimul mileniu. Această situaţie „nu poate fi explicată prin procese naturale. Singura concluzie este aceea că gazele cu efect de seră au provocat acest eveniment”, a concluzionat coordonatorul studiului.

Date concrete tulburătoare

În ultimul timp s-au intensificat cercetările care arată că omenirea se află pe un traseu ce riscă să ducă spre un final sumbru. De exemplu, o echipă internaţională de oameni de știinţă a constatat că schimbările climatice generate de contribuţia umană aproape au dublat riscul producerii de inundaţii devastatoare, anunţă AP. Echipa de la World Weather Attribution, formată din oameni de știinţă specializaţi în climatologie, au utilizat date referitoare la precipitaţiile din trecut și au recurs la simulări pe calculator pentru a identifica posibile urme ale încălzirii globale în ploile abundente din Franţa și din Germania care au avut loc în urmă cu o lună.

Jan van Oldenborgh consideră că datele pe care echipa pe care a coordonat-o le-a avut la dispoziţie le-au permis concluzionarea faptului că încălzirea globală a crescut șansele de inundare a bazinului râului Loara cu 90%, iar a bazinului râului Sena, cu 80%. Creșterea cu 80 sau chiar cu 90 de procente a probabilităţii de inundare este cu mult mai mult decât cele 40 de procente stabilite în cazul furtunii Desmond, care a lovit Marea Britanie iarna trecută, a declarat van Oldenborgh. În cazul Franţei, „a fost o vreme foarte ciudată”, a continuat cercetătorul. „Aceasta s-a datorat cel mai probabil schimbărilor climatice.” Anumite regiuni ale Franţei au înregistrat precipitaţii într-o lună cât ar fi fost normale pentru trei luni. O mare parte dintre acestea au căzut într-un interval de doar trei zile. Arunci Sena a crescut cu 6,1 metri.

Echipa din care au făcut parte oameni de știinţă americani, britanici și francezi, coordonaţi de Central Climate, de la Princeton, a încercat să realizeze ceva relativ nou: să studieze într-o manieră știinţifică date disponibile pentru a vedea dacă fenomenele meteorologice extreme sunt naturale sau au fost provocate din cauza efectului de seră. Concluziile acestei echipe ar putea fi contestate, dată fiind rapiditatea cu care a prelucrat datele disponibile. Faptul că au ajuns la concluzii îngrijorătoare în doar 5 zile nu diminuează cu nimic importanţa studiului, afirmă cei din echipa de cercetare, fiindcă „rezultatele scot în evidenţă rolul schimbărilor climatice cauzate de oameni, în timp ce evenimentul este încă proaspăt în mintea publicului”.

Se iau decizii, dar nu toţi semnează

Independent sau nu de această revărsare a apelor, Francois Hollande tocmai a semnat un decret prin care se încheie ratificarea de către Franţa a acordului climatic global adoptat la Paris în 2015, la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Acest text, adoptat definitiv de către Parlament, a făcut ca Franţa să fie „prima ţară industrializată” (membră G7 și G20) care finalizează adoptarea acestui tratat istoric, a subliniat ministrul mediului și președintele COP21, Ségolene Royal.

Problema este că nu toţi s-au grăbit să facă același gest. „Provocarea acum este ca cele 55 de state care reprezintă 55% din emisiile de gaze cu efect de seră să ratifice, la rândul lor, acest tratat’”, a declarat Hollande, citat de AFP. Dincolo însă de ratificare mai rămân pași serioși de parcurs în așa fel încât obiectivul enunţat de limitare a încălzirii globale sub pragul critic de 2 grade C să poată fi concretizat prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Iar un prim pas important este ca toţi factorii de decizie să cadă de acord asupra faptului că nu sunt suficiente declaraţiile, nici îngrijorările, în condiţiile în care sunt necesare măsuri radicale pentru ieșirea din labirintul în care am intrat cu toţii.

DISTRIBUIE: